loader
Imagine Birău Gelu
Gelu Birău

Autobiografie
  Gelu Birău (Gheorghe Birău) s-a născut la 20 februarie 1955, în satul Frăteşti, comuna Stăneşti( Lelești în prezent), judeţul Gorj.Poet,documentarist,cercetator,cadru didactic universitar.
Părinţii:Grigore Birău-muncitor,Victoria Birău-casnică(născută Popescu)
Studii:-Şcoala primară ,claseleI-IV în satul Frăteşti(1962-1966),clasele V-VIII(1966-1970) în satul Leleşti;Liceul Economic Târgu-Jiu (1970-1974);Universitatea din Craiova,Facultatea de Ştiinţe Economice (1975-1979)
Din anul 2004 este doctor în știinţe economice al aceleiași universităţi. Lucrează la Banca Naţională a României, Sucursala Gorj,din anul 1979, iar din 1990 îndeplineşte funcţia de director. Face parte din Colegiul de Conducere al camerei de Comerţ şi Industrie Gorj şi diverse alte consilii, asociaţii şi fundaţii culturale și economice.

A debutat cu poezie în culegerea “Mlădiţele Gorjiului”1968 şi revista „Flacăra”, nr. 23, din 4 iunie1981, pagina 12.
Cenaclurile literare frecventate: „Orfeu”(Craiova), „Ramuri”(Craiova) și „Columna”(Târgu Jiu). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 2004.
Debut editorial: volumul de versuri „Cântece esenţiale”,Editura „Spicon”-1993, Târgu-Jiu, 95 pagini.

Fișa de creație
Cărţi publicate: „Cântece esenţiale” – poeme, Editura„Spicon”, Târgu-Jiu,1993, 95 pagini; „Starea de umbră” – poeme, Editura „Spicon”, Târgu-Jiu,1998,191 pagini; „Chants/Cântece”, Editura „Alexandru Ştefulescu”, Târgu-Jiu,1999,120 pagini,traducere în limba franceză de Paula Romanescu; „Gorjul bancar. Banca Naţională”, Editura „Alexandru Ştefulescu”, Târgu-Jiu(Gheorghe Birău), 2000, 199 pagini, istoriografie bancară; „Pământ în cuminţenie”, Editura „Clusium”, Cluj-Napoca, 2002,208 pagini; „La Masa Tăcerii/Dinner at the Table of Silence”, volum colectiv, Editura „Clusium”, Cluj-Napoca, 2002, 129 pagini, traducere în limba engleză de Liliana Ursu și Sean Cotter.”Mangementul riscurilor şi performanţelor bancare” Editura Universitaria, Craiova, 2007 (coautor), 184 pagini. „Gorjul bancar. Banca Naţională”, ediţia a doua revizuită şi adăugită.Editura “Oscar Print”Bucureşti, 2010, 252 pagini; Contabilitate bancară (coautor), Editura “Renaissance”,Bucureşti, 239 pagini; ”Starea de umbră”, ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura “Scrisul românesc”, Craiova, 2010, 148 pagini. “Cântece esenţiale” ediţia a doua revizuită şi adăugită. Editura “Oscar Print” Bucureşti, 2010, 108 pagini; ”Odiseea aurului BNR, Tismana 1944-1947”, Editura “Oscar Print” Bucureşti, 2015, 180 pagini (coautor);

Antologii, culegeri, tratate, dicţionare, lucrări: Antologia “Paşi pe tărâmul eternităţii cugetului liber”, ed. Gorjeanul, 2006, pag.31-34; Antologia “Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în Gorj”, ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2006, pag.51-96; Lucrarea “Tg.Jiu- 600. Repere de ieri şi de azi”, ed. Măiastra, Tg.Jiu, 2006, pag.233-248.
Antologia “Scriitori în ţara lui Brâncuşi”, ed. Măiastra, Tg-Jiu, 2007, pag.13; Antologia „Murmurul vocilor/murmure des voix/murmur of voice”, ed. Cogito Oradea,2007,pag.24.
Antologia „Gorjul literar nr.11”, ed.Măiastra, Tg-Jiu, 2008, pag.12,
Antologie de poezie ”Oglinda literară” 2000-2007, ed. Do-minor, Buc. 2008, pag.53,
Colecţia Simpozionul de istorie şi civilizaţie bancară”Cristian Popişteanu”editată de Banca Naţională a României, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Asociaţia Română a Băncilor, Nr.7/2008, pag.24
Colecţia Simpozionul de istorie şi civilizaţie bancară”Cristian Popişteanu”editată de Banca Naţională a României, Fundaţia Culturală Magazin Istoric,Asociaţia Română a Băncilor, Nr.8/2009, pag.65.
Antologia „Gorjul literar nr.12”, ed.Măiastra, Tg-jiu, 2010, pag.27.
Antologia Poeţi din Gorj în limba germană, autor Dumitru Dănău, ed. Măiastra, Tg-Jiu, 2011, pag.6;
Dicționarul bibliografic al membrilor USR Filiala Craiova, Lucian Dindirică, ed. Aius Printed, Craiova, 2010, pag.35-38
Dicționarul scriitorilor români de azi,Boris Crăciun, ed. Porțile Orientului, Iași, 2011, pag.63;
Facerea și Corpul în Știință și Artă vol I, Universitatea ”Constantin Brâcuși”, Târgu Jiu, ed. Academica Brâncuși, Târgu –Jiu, 2012, pag.277;
Facerea și Corpul în Știință și Artă vol II, Universitatea ”Constantin Brâcuși”,Târgu Jiu,ed.Academica Brâncuși, Târgu –Jiu,2012, pag.265;
Colecţia Simpozionul de istorie şi civilizaţie bancară ”Cristian Popişteanu” editată de Banca Naţională a României,Fundaţia Culturală Magazin Istoric, ,Nr.12/2013,pag.84-102;
Didactica specialității Limba și literatura română, Ion Popescu Brădiceni,ed, Academica Brâncuși,Târgu –Jiu, 2014,pag.342-344;
Antologia Semne, ed. Emia, Deva, 2014, pag. 18-20;
Gorjul literar, Antolologie Columna, ed. CJCPCT Gorj,2015, pag. 32-37;
Cenaclul Columna, Școala de literatură de la Târgu Jiu, Ion Popescu Brădiceni,ed. CJCPCT Gorj, 2015, pag. 90-97;
Almanah aniversar 2015, Noua Provincia Corvina,Hunedoara, 2015, pag.127,162;
Antologia ”Scriitori Gorjeni-membri ai Uniunii Scriitorilor din România”, ed.PIM Iași,2016 , pag.39-59;
Ioan Holban, Un dicționar al scriitorilor români contemporani, vol.VI, ed. Tipo Moldova, Iași 2017, pag. 31-41.

Referințe critice (în periodice și în volume)
Referinţe critice: Gheorghe Grigurcu, Valentin Tașcu,Mircea Moisa, Florea Miu, Ion Hirghiduș, Aureliu Goci, Ioana Dinulescu, Ion Popescu-Brădiceni, Eugen Evu,Lucian Gruia,Victor Andriţoiu ,Zenovie Cârlugea,Valeria Manta Tăicuţu,Florian Saioc,Ion Trancău, George Manoniu,Al.Florian Ţene și alţii.
Alte referinţe: Ion Tarbac, Scriitori gorjeni (file de dicţionar), ed. Ager, 1998, pag. 24; Sorin Băleanu, Tudor Berca, Personalităţi gorjene la sfârşitde mileniu, ed. Gorjeanul, 1999, pag.46-47; Florea Firan, Profiluri şi structuri literare, Scrisul Românesc, 2003, pag.375-376. Almanahul Gorjului 1991, ed.Gorjeanul, pag.75 Almanahul Gorjului 1999, ed. Ager, pag.70, Cristian Păunescu, Marian Ştefan, Legendele bătrânei doamne, ed. Oscar Print, Bucureşti 2004,pag.105,117; Titu Pânişoara,Oameni şi întâmplări din Gorj, ed. Măiastra, Tg-jiu, 2006, pag.83-90, Al.Doru Serban, Nelu Vasile, Autori gorjeni și cărțile lor, Ed. Măiastra ,Tg-jiu, 2007, pag.44;



Aprecieri selective:
Trăgându-și seva din universul intens vegetal gorjenesc, ușor de recunoscut în volumul «Pământ în cuminţenie», poezia lui Gelu Birău ilustrează o zonă a rostirii ingenue, de
factură sugestiv-metaforică, poetul se reflectă pe sine în peisajul cotropit de lumini și umbre, de foșniri și miresme, într-un spaţiu parcă atemporal pe care și-l revendică în ordinea propriilor trăiri.Gelu Birău are harul de a surprinde aura mitică a obișnuitului,de a privi dincolo de lumea obiectuală și, în același timp, de aface palpabil nevăzutul din lucruri.”(FloreaMiu).
A vorbi despre Gelu Birău nu credem că e posibil fără a-i menţiona discreţia în care se ascunde deopotrivă ca om și ca poet precum într-o umbră protectoare. Singurătatea sa e o formulă de disimulare delicată, de întoarcere a feţei de lume spre sine însuși, o comuniune cu acele lucruri, însingurate și ele, care-l exprimă în chip de simboluri.Orientată spre interior, conștiinţa acestui solitar pudic se construiește cu lirică onestitate, precum o dublură a fiinţei care împrumută din universul obiectiv doar propriile sale tremurătoare răsfrângeri. Inocenţa autentică nu e niciodată sigură pe calitatea sa, îndoindu-se în mod caracteristic”. (Gheorghe Grigurcu).
„Poezia lui Gelu Birău – caz rar – își creează singură aprecierea, își obligă cititorul s-o pronunţe. Nu fac o metaforă critică aici – e chiar așa: versul său te încolţește, nu-ţi lasă nicio portiţă spre non-valoare, spre evitarea superlativelor.S-ar zice că poezia aceasta e... genială; nu e, dar e în schimb... genializantă (acceptaţi acest termen inventat ca pe un proces de obţinere progresivă a valorii)”. (Valentin Tașcu)
”Locuind un spaţiu mioritic, Gelu Birău, practică o poetică bazată deopotrivă pe contemplaţie şi pe renaşterea rostului cuvântului. O poetică esenţialistă înseamnă una a deretrovizării limbajului liric. Înseamnă putere de a construi în imaginar, de a fi antimetaforic, de a te opune gratuităţii estetice, adică de a remotiva dicţiunea mai întâi ontologic. Poezia lui Gelu Birău ni se înfăţişează aşadar translucidă şi… „perfectă”(a se citi duplicitară, în sensul în care precizia desenului este totodată minată la tot pasul de ipostaze semiotice feline, şi impulsuri înşelătoare). Ea răstoarnă obsesiile, ca pe clepsidre, în „lămpi fluorescente”. Ea reciclează vise şi iluzii într-un athanator de alchimist lucidizat ca să obţină – închei – aceste texte esenţiale: „această poveste de taină amară”, aceste tablouri ale sacrifcialului, aceste urme ale unei scriituri imaginare.(Ion Popescu Brădiceni)

”Poetul are harul alegeri exacte şi propietare a cuvântului cel semnificat, căci toate„ sunt „ ceea ce semnifică, nu?Într-un nuanţat post-modernism, prin neclarururile de clar- obscur al Umbrei, poetul - vag livresc,invocă răbdarea ca stare mineralică.
Textele , etape arzînd centrifugal, ale lui Gelu Birău, au ochi compus, ca ai libelulei. Iar poezia sa cristalizează într-o hermeneie a fagurilor, sub roirile „ umbrelor” hierofantice, ale unui vizionar prin de sine-oglindire.” (Eugen Evu).

” Modernitatea poeziei lui Gelu Birău se relevă în meditaţiile sale asupra existenţei. Poetul sesizează o altă lume misterioasă, a umbrelor, imanentă lumii noastre: „cred că există o ţară a umbrelor/ dincolo de miezul geometric al lumii/ adică la punctul de întâlnire/ cu sinele însuşi/ şi de aceea mi-e dor întotdeauna/ de soare, de soare.” (Ţara umbrelor) Sinele reprezintă centrul fiinţei, dar pe dreapta dintre sine şi centrul geometric al lumii, ne întâlnim cu umbrele ameninţătoare. (Lucian Gruia)

Colaborări în periodice
Colaborări la reviste: „Flacăra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Tribuna”,„Echinox”, „Columna”, „Brâncuși”, „Măiastra”, „Unu”, „Cuget liber”,”Caietele Columna”, ”Portal-Măiastra”, „Oglinda literară”, „Antemeridian/Postmeridian”, ”Polemika”, ”Revista învățătorimii gorjene” ”Scrisul Românesc”, ”Caligraf”, ”Serile la Brădiceni”, ”Confesiuni”, ”Noua Provincia Corvina”, ”Poezia”,”Semne”, „Magazin istoric”, ”Finanţe-Provocările Viitorului” ,”Spicon”, diverse alte publicaţii de cultură și de specialitate.
Membru în colegiul de redacţie la revistele: Ramuri, Unu, Caietele Columna, Antemeridian/ Postmeridan.

Premii literare
1980- premiul special al juriului la festivalul de literatură „Tudor Arghezi,
1982 -premiul I și premiul revistei „Transilvania” la festivalul „Tudor Arghezi”, 1985 - premiul revistei “Orizont” la Festivalul Tudor Arghezi,
2002 - premiul pentru literatură la Festivalul Ion Cănăvoiu, ediţia a X-a, 2005 – premiul “George Ţărnea” la Festivalul “Serile la Brădiceni”,
2010 –premiul pentru cea mai bună carte de poezie la ediţia a XIV-a Atelierului Naţional de Poezie“Serile la Brădiceni
-2011-premiul „Costin Kiriţescu” pentru volumul „Gorjul Bancar” acordat de Fundaţia Culturală Magazin Istoric la simpozionul „Cristian Popisteanu”
-2011- premiul ”A.D.Xenopol” pentru lucrarea “Gorjul Bancar”acordat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.