Cristian George Brebenel - Născut pe 10 Decembrie 1955, în Bumbești Jiu (colonia Sadu), județul Gorj.
Școala generală și liceul le face în Târgu Jiu unde a revenit după facultate avându-și domiciliul și în prezent activând ca arhitect.
Studii de arhitectură la Cluj și București (absolvent Institutul de arhitectură și Urbanism Ion Mincu în 1980). Studii de Filosofie la București (absolvent 2007).
Absolvent master "Reabilitarea ambientelor și suprafețelor arhitecturale”, iunie 2008, Universitatea „Politehnică” din Timișoara.
Absolvent master „Urbanism”, iulie 2011, Universitatea Politehnică din Timișoara.
Debut publicistic la Revista Ramuri, Craiova, 1985, cu eseul Perspectiva și gestul un raport psihologic.
Membru al cenaclului Columna, cel mai prestigios cenaclu literar gorjan, din 1980 și președinte al acestuia pe perioada 1997 - 2014. Președinte al Fundației Culturale Columna din 1997.
În perioada 1997 - 1999 a realizat săptămânal emisiunea culturală Conul de Umbră la televiziunile locale Antena 1 Târgu Jiu și TV Târgu Jiu.
Imediat după terminarea facultăţii şi începerea perioadei de stagiatură, în toamna anului 1980, devine membru fondator al Cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din Târgu Jiu (actualmente Filiala Gorj a Uniunii Artiştilor Plastici din România), cenaclu girat de criticul Ion Frunzzetti. Participă la expoziţii de artă plastică cu lucrări de desen, grafică şi pictură în Târgu Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Deva, Slatina, Cluj Napoca, Bucureşti etc. În 2005 se retrage din acest cenaclu.
Membru al Ordinului Arhitecţilor din România de la înfiinţare în 2003.
Membru al Registrului Urbaniștilor din România din 2013.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2013.
A conceput grafică de carte pentru mai multe titluri.
Fișa de creație
Debut editorial cu studiul de ontologie Despre Ființă, editura Crater, București, 1998.
A mai publicat romanul Guvernământul General al Genezei la editura Cartea Românească, București, 2003 și volumul de poezie Pașaport pentru Zile de Ceremonie, editura Brumar, Timișoara, 2012. La începutul lunii februarie 2014 apare în Macedonia traducerea acestui volum de poezie în limba macedoneană, traducerea fiind făcute de poetul aromân Dina Cuvata. A apărut cu proză scurtă în volumul colectiv Proza.ro la editura Paralela 45.
Referințe critice (în periodice și în volume)
Romancieri şi talentaţi, şi maturi apar - prin forţa împrejurărilor - foarte rar. Nu demult ne-a atras atenţia debutul lui Adrian Oţoiu, care a intrat direct din anonimat în istoria literaturii. Iată că acum îl prezentăm cititorilor pe un alt romancier gata format, pe care ni l-a semnalat colaboratorul nostru, Pavel Şuşară, şi al cărui roman, Guvernământul general al genezei, aflat încă în manuscris, constituie documentul unei vocaţii literare excepţionale. Viziunea voit desuetă şi discret ironică asupra vieţii, imagistica luxuriantă, barocă şi totuşi mereu clară, ca o pădure de corali în adâncul unei mări limpezi, ne încredinţează că autorul are un viitor literar.
Alex Ștefănescu, România Literară, 25 februarie - 3 martie 1998, pag. 14 - 15., Biblioteca marchizului, prezentare fragment din romanul Guvernământul General al Genezei,
Ceea ce ar mai trebui spus, mai departe, într-o asemenea cronică de întâmpinare
entuziastă, n-ar mai prea avea multe legături cu subiectul propriu zis al cărţii. Din ce cauză ? Mă
tem că acest subiect (raportul Dumnezeu – cosmologie, Fiinţă – conştieţă) găseşte nepregătită
piaţa intelectuală din România. Oferta e infimă. Cererea este zero (...)
Cristian George Brebenel beneficiază de iluminările a două intuiţii: întrebările ontologiei îşi
capătă un răspuns abia prin cosmologie; geometria euclidiană nu este o ficţiune axiomatică ci o
fizică, fizică a fundamentelor cosmologice.
Restul e lucrul minţii bine antrenate în acest scop.
Din păcate, piaţa intelectuală din România de azi nu admite nici teoreme pe care teologia
creştină are a le considera eretice, nici “salturi cuantice” de la ontologie la cosmologie ori de la
geometrie la fizică. Suntem prizonieri în lagărele specializărilor profesionale antimetafizice?
Pe de altă parte, nu văd cine şi-ar lua sarcina de a face cunoscută o traducereîn engleză a acestei
cărţi, care n-ar fi un best-seller nici în Occident, dar acolo s-ar putea înâlni totuşi cu un Hawking,
cu un Penrose, cu un Bohm, glorii ale cosmologiilor postcuantice, în fine, cîţiva dintre cei ce fac
numărul deranjant de mic al comunităţii celor care, deşi oameni de ştiinţă, nu repudiază
metafizica.
Mai mult decît atît: relaţia analogică pe care o propune această carte între seria abur-apă-
gheaţă şi seria mişcare-energie-materie este o sugestie extrem de preţioasă pentru căutătorii de
azi ai Graalului, faimoasa teorie de unificare a forţelor, o sugestie care ar putea reorienta
cercetările teoretice şi experimentale înspre ipoteza că mişcarea, energia şi materia sunt
percepţii ale Observatorului, realitatea creată ultimă, indivizibilă, absolută fiind doar un anume
aranjament geometric al spaţiului vid, în fagurii căruia lucrează în veci necercetabilele energii
necreate ale Fiinţei.
Ioan Buduca, Cuvântul nr.7 (255) pg.11, iulie 1998 - Un Einstein al ontologiei - cronică de întâmpinare la volumul Despre Ființă.
Amestecând filosofia, știința, religia și mistica și încercând mereu să explice problemele uneia prin argumentele alteia, creând un corpus al cărui fir conducător este „unicitatea și unitatea Ființei, precum și modul ei alternativ de a genera conștiență și conștiință, viață, în mai multe structuri organice pe baza unui algoritm special creat și exploatat de Dumnezeu”, cartea intră sub specia destul de primitoare a eseului filosofic, ea transgresând, de fapt, limitele domeniilor din care se revendică. Lucrarea este destul de provocatoare, este accesibilă unui public larg și este preocupată de multe și variate teme discutate în filosofia contemporană.
Curentul, luni 29 iunie 1998 pg.19, Semnal la Despre Ființă.
În prezentarea prozatorului, Guvernământul General al Genezei este un roman scris, în proporție de 70%, înainte de '89 cu rațiunea de a fi publicat (în variantă integrală) undeva „în lumea liberă”. Prin situațiile limită în care sunt puse personajele sale este un roman al condiției umane și acoperă, printr-o întrepătrundere de mai multe planuri temporale, o lungă perioadă de timp, din vremurile imediat următoare primului război mondial până în anii șaptezeci-optzeci, ani de tristă glorie a totalitarismului (....)
Fraze croșetate cu migală, ruperi de planuri, imaginația debordantă, ca și avalanșa detaliilor purtătoare de semnificații și creatoare de atmosferă ne conturează un autor bine înzestrat, care oferă editorilor un manuscris greu, însumând peste 600 de pagini.
Balogh Jozsef, Curentul cultural, marți 12 mai 1998. - Bursa manuscriselor, prezentare a romanului Guvernământul General al Genezei.
Scrisă cu multă forţă, cartea pare uneori că devine tocmai victima acestei forţe. Fiind grav, patetic - de altminteri autorul a publicat anii trecuţi la Crater un tratat de ontologie - romancierul îşi asumă parcă cu prea multă seriozitate rolul de expiator prin cuvânt al istoriei neamului său. Aceasta nu este o observaţie negativă, ci doar uşoara rezervă faţă de un roman solid, cum puţini mai scriu acum. Autorul şi-a luat, cred, ca, model marea proză europeană atras, fără îndoială, de autori de factura lui Thomas Mann, Musil, Herman Broch. El respectă enorm literatura prin miza pusă în joc şi, de fapt, încearcă să iasă din curentul vremii care favorizează în general textele abile, fără suflu, discontinue.
Dan Stanca, România Liberă, nr 10, iulie 2003, pag. 2. GGG - cronică Un roman despre om și istorie, prezentare a romanului Guvernământul General al Genezei.
Într-adevăr Cristian George Brebenel nu a comis multe dintre erorile pe oare mulţi autori români, cu real talent, le-au considerat avantajoase: nu a scris nimic pentru timpul prezent, ci pentru cel neîntrerupt, etern, nu s-a cramponat de evenimente şi nici de interesul temporar, n-a exagerat întru filozofare, n-a scris exclusiv pentru gustul comun sau doar pentru cel subtil, ci le-a combinat (eu cred că aceasta e una din tainele talentului, pe care n-a deţinut-o în ultimele 3-4 decenii decât Marin Preda şi numai în Cel mai iubit dintre pământeni, operă care l-a şi ucis), nu s-a grăbit (cum fac unii: anul şi romanul), n-a făcut nici lăudaţii, nici vindicaţii şi aşa mai departe.
Personal n-am aflat la o lectură atentă şi "răbdătoare" nici un fel defecţiune, nici de gramatică, nici de stil, nici de ideaţie, nici de compoziţie (culmea, greşelile de tipar aproape lipsesc), ceea ce mă îndreptăţeşte să cred că mă aflu în faţa unei cărţi de valoare incontestabilă.
Valentin Tașcu, Luceafărul nr. 4/ 4 februarie 2003, pag. 9. - cronică Atenție la Brebenel, prezentare a romanului Guvernământul General al Genezei.
Neîndoielnic, Cristian George Brebenel este un puternic prozator apărut după revoluție, un talent adevărat sub specia „desuetă' a creatorilor de „viață textuală”, un constructor cu vocație arhitecturală, atent la solidaritatea spirituală a discursului auctorial cu universul imaginar, foarte pregnant și congruent, populat cu personaje reale ori atestabile în situații istorice concrete și cu unitățile ficționale foarte diferite ca registru și consecvent armonizate printro referențialitate recurentă. (....)
Dl Cristian George Brebenel este un prozator excepțional, debutant matur și, am spune, pe deplin format, dacă nu ar exista, pe spații mici, anumite ezitări ale frazei și prețiozități în autoevaluarea propriei rezoluții. Însă nefiind un romancieir sub specie filologică, și deci nu foarte tentat de experiment, credem că va stărui în teritorialitatea propriului orizont funcțional, identificat de la început.
Deocamdată, vocația de a proiecta temeinic, arhitectural e mai mare decât puterea de a elabora pe spații mici, cărămizi epice constitutive. 100 de pagini sunt mai pregnante, mai convingătoare decât una singură pentru talentul uriaș al scriitorului.
Aureliu Goci, Ecart nr. 269, 18 martie 2004 - Revenire la seva și multul lucrurilor complicate, prezentare a romanului Guvernământul General al Genezei
Guvernamîntul General al Genezei este un roman de moravuri al perioadei dejiste si ceausiste, cu nimfomane conjuncturale, fluturi de salon, obsedati sexual sau purtînd veneratie mistica unei femei. (....) Cristian George Brebenel exceleaza în descrieri exotice (Levantul, Coasta de Nord a Africii), dar si în povestirea unor episoade rocambolesti din saloanele pariziene (cazul Contesei Malaspina). Personajele sînt mereu puse în situatii limita, încercate de experientele cele mai de jos ale decaderii. Ele îsi implica silnic sau de buna voie destinul într-o epoca plina de seisme sociale puternice. Tensiunile, rivalitatile, dusmaniile, turpitudinile si meschinariile de tot felul sînt dezvaluite fara menajamente. Greu de scapat de iradierile agresivitatii acestor personaje malefice si atmosferei imorale, impregnata de o ura densa si grea. Autorul descopera dejectia morala poleita în expresii disimulative, dar si experienta nefericita a unor casnicii tensionate, precum acelea ale protagonistilor Demian Dancea si Daniel Arzoceanu.
Firul narativ este dominat de legitatea absurdului, care guverneaza fara oprelisti viata sociala. Absurdul se naste în momentul confruntarii constiintei cu irationalul din lume, el nefiind, de fapt, decît rezultatul unui conflict iscat între constiinta si lumea pe care aceasta o ia în posesie. Omul apare înlantuit între limitele propriului destin si devine prizonier al conditiei sale, în contrast cu aspiratia spre libertate, si de aici si tragismul sau. Reusita scriere Guvernamîntul General al Genezei. Prea îndelung tratat de panica si patetism exorcizat benign sub forma de roman constituie înca o marturie fictionala despre evenimentele grave si dureroase, despre „erorile”, abuzurile si victimele din perioada comunismului . Din pacate, de la aparitia ei si pîna acum, a fost nemeritat de putin comentata în presa noastra literara.
Vasile Spiridon, Convorbiri Literare, nr. 2 (122) februarie 2006, pag. 183 - cronică Alternativa la Guvernare, prezentare a romanului Guvernământul General al Genezei.
Colaborări în periodice
A publicat proză, poezie, eseu, teatru la revistele: România Literară, Contemporanul, Luceafărul, Viața Românească, Convorbiri literare, Ramuri, Semne (Bălți, Republica Moldova), Rostirea Românească, Columna.
Premii literare
Premii: Premiul I pentru secțiunea proză, Festivalul Național Tudor Arghezi, mai 1989, juriul prezidat de Darie Novăceanu.
Premiul pentru roman, Festivalul Niște Țărani, Slătioara Vâlcea, 2004.