loader
Imagine Dulvac Horia
Horia Dulvac

Autobiografie
  Dulvac Horia

Fișa de creație
Activitatea literară:
1979 - 1984 : redactor al revistei Forum Studenţesc din Timişoara
1997-2017 : redactor şi membru în colegiul de redacţie al revistei Mozaicul din Craiova
1980-prezent: Colaborări cu eseuri și proză la principalele reviste de cultură din țară.
Volume publicate:
1994 “Femeia lui Ghidirmic”, proză scurtă, editura Ramuri, Craiova (bursă a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă)
1997 Antologia “Zona . Prozatori şi poeţi timişoreni din anii 80 şi 90”, editura Marineasa, Timişoara
2000 “Îngrijorări fără mandat”, eseuri, editura Marineasa, Timişoara
2000 antologia “Scriitori români din anii 80-90”, autor I.B. Lefter, editura Paralela 45, Bucureşti
2005 “Discursuri şi părţi”, eseuri, editura Aius, Craiova
2005 “Revanşe ale alterităţii”, eseuri, editura. Grinta, Cluj
2009 “Efect Doppler”, proză, editura Scrisul Românesc, Craiova
2011 “Feluri de posibil”, eseuri, editura Dacia xxi, Cluj
2016 “ Efect Doppler”, proza, editia a doua, editura Tracus Arte, Bucuresti
2016 “Entropie si frunos, aplicatie pe o floare a soarelui”, editura Eikon, Bucuresti
In volume:
Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii 80 și 90, editura Marineasa, Timișoara
Dicţionarul Scriitori români din anii 80-90, editura Paralela 45, Piteşti, coord. I.B. Lefter
C. M. Popa, Ceremonialul urgenței, în „Brațul de la Lepanto”, Editura Scrisul Românesc, Craiova
Florea Firan, „Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române. 1945-2005”, Editura Socrate, Craiova
Tudor Nedelcea (coord.), „Dicționarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor filiala Craiova, Editura Aius, Craiova, 2010
Cele mai frumoase proze ale anului, Antologie, Editura Adenium, Iași
Premii literare(selectiv):

Referințe critice (în periodice și în volume)
Referinte critice (selectiv): Ioan Moldovan, Petru Cârdu, Ioan Es Pop, Nicolae Coande, Paula Romanescu, IB Lefter, Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Andrei Codrescu, Xenia Karo, Ionel Buse, Ion Militaru, CM Popa, Paul Aretzu, George Popescu, s.a.

"Horia Dulvac ne dăruiește în Efect Doppler (Editura Scrisul Românesc, Craiova), două ample poeme, pentru că scriitura prozastică nu e decât un instrument stilistic. Un poet admirabil, cu o bogată înzestrare sufletească și cu o rafinată știință a construcției poetice, ținându-și cititorul de bună credință în miezul textului, acolo unde percepția realului și imaginația posibilului își dau mâna spre a-l face pe cel atent un complice al aventurii lirice" (Ioan Moldovan, revista Familia, ian. 2010)
"The dead are in in fiction now, not that they were ever out, but they are in differently. In Horia Dulvac’s spectacularly and beautifully written short novel, the narrative voices who turn out to belong to dead or nearly dead people, are hypnotic. What makes them great is that the effects death has had on these characters are dire and minimal, though poetic and concentrated. This book, written in Romanian, is too good to be translated, but it will be, and I pity the poor translator. For instance, the narrator declares at one point that, “Once I rose to the sky during a prayer, and looking outside as if through a lens, I saw my face on the other side. I was about to be terrified of my face, and was about to fall. ‘Why in hell do I look like that,” I was asking myself.” Dulvac plays with tenses and creates unforgettable images of utter otherworldliness. For instance, “You have to run away on time. I remembered when I was going to have my first heart-attack, the dilating aorta, the body flying up...” ' (Andrei Codrescu, Exquisite Corpse, ian.2015)
"Emotia data de regasirea madlenei interioare este intens sublimata în pasaje ritualice din vârsta ignoranta, totusi plina de consistenta lumii, în cea a scriitorului, cel care stie acum ca traia plenar în adolescenta cele câteva timpuri: „În general casele sufereau de eczema, o boala de piele care facea sa se descuameze pojghita de var pâna la luciditate. Razuiam cangrena lor cu un spaclu de zugrav, strângând din dinti ca sa treaca. Oricum vârsta ma facuse un expert al durerii datatoare de sens, pâna la urma… Noi chiuleam de la orele de liceu sarind peste gardul de caramida care secreta deodata panici prafoase. În spatele nostru, paznicul scolii agita bratul cinematic. Fetele noastre, cu privirile umede de har, secretau deodata o admiratie sublinguala. Lasam în urma dracului liceul acela care tusea în caramizi. Ne duceam glont într-unul din viitoruri.“ (Nicolae Coande, Cultura, nr. 287/august 2010)
“Însã poetul subrealist Horia îl suprimã rapid pe omul de științã Dulvac și te trimite la taxonimizãrile poetice ale lui Linnaeus, atunci când explicã ordinul din care face parte frumosul florii amorezatã de astrul care se va autodevora cândva: „basmalele lor galbene ca niște mãtuși cu- minți dintr-un ordin religios parcã nepãmântean...”. Verbul sãu are uneori incantații cãlugãrești, printre care strãvezi mese îmbel- ougate cu munți de pilaf deasupra: pântecele filosofului Horia știe cã „binele și rãul sunt niște indispoziții ale morților, așa cum visele vin din cer în stomac.” (Nicolae Coande, Mozaicul, august 2018)
"Cartea aceasta îmi aduce aminte simultan de Spuma zilelor a lui Boris Vian si de Familia Popescu a lui Cristian Popescu. Sub camuflajul prozei scurte ea este în primul rând o carte de poezie. Fantastă, imprevizibilă, suprarealistă, neagră pe alocuri, Efect Doppler mă va urmări multă vreme pentru că tot ce se află acolo am visat să scriu (și uneori am reușit) și eu/.../ O epica poetica pe care, dacă aș fi marinar, aș lua-o pe mare, iar dacă aș fi spațiot aș lua-o pe Marte"(Ioan Es Pop, coperta a IV-a , Efect Doppler, editura Tracus Arte, 2016)

“Dar cu Efect Doppler s-a petrecut altceva/…/ am avut revelația unei capodopere,
a unei „mici capodope- re”, unde cuvîntul „mici” se referã cu strictete la dimensiuni. Este una din cele mai bune proze medii din literatura românã post-belicã, care poate sta alãturi de Re- constituirea lui Horia Pãtrașcu, de cele mai bune proze „scurte/ medii” publicate de atefan Bãnulescu, A. E. Baconski sau Nicolae Velea. “ (Liviu Antonesei, Mozaicul, nr.8(238) /2018)
“Ceea ce frapeazã în întâlnirea cordialã cu acest stil /…/ este sentimentul irepresibil al unui afect de tipul déjà vu. Nimic de felul creaturilor stranii, locatare ale ținuturilor pustii administrate de exigența academicã. Ceea ce te întâmpinã imediat în ținuturile unei astfel de scriituri este întâlnirea cu ceea ce-ti este familiar, observații, fapte, cuvinte, ridicate la nivel de experiențã intelectualã sublimã. Vezi, cuprins de stupoare, cã nu esti ingropat în maldãrele de banalitate ale vieții, iar ceea ce trãiești uzual, zi de zi, departe de a se epuiza în neantul infinit al insignifiantului este, sau poate fi, experiența cea mai elevatã.
Este admirabila lecție despre noblețea banalului cotidian pe care ne-o servește firesc prietenul nostru Horia. ” (Ion Militaru, Mozaicul, august 2018)
“Nu e ușor să intri în jocul scriiturii lui Horia Dulvac. /…/ Estetizarea este prezentã ca un instrument intelectual ce subîntinde o formã creatoare specificã, întâlnitã și în proza autorului. De altfel, trecerea de la poezie și proză la eseu nu este niciodată abruptă la Horia Dulvac. /…/ Totul este conservat într-o continuitate discretă, ceea ce face ca dislocările entropice să-și găsească în mod paradoxal o unitate, o credință, cum este și gândul e față care conjugă entropia cu frumosul, numit și “reminiscență vie a organizării ființei” cu “calitatea de a ordona.”” (Ionel Buse, Mozaicul, nr.8(238)/2018)

Premii literare
1984 - Premiul revistei Ramuri la concursul naţional de proză “Zilele Liviu Rebreanu”, Bistriţa
1979 - 1984 numeroase premii pentru eseu şi proză la fazele naţionale ale “Festivalului Artei şi Creaţiei Studenţeşti”
1991 - Premiul pentru publicistică culturală al filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România
2005 - Premiul “Tiberiu Ilescu” pentru eseu acordat de revista Mozaicul
2009 - Premiul Editurii şi Fundaţiei Scrisul Românesc din Craiova pentru eseu
2010 - Premiul Uniunii Scriitorilor (filiala Craiova) pentru volumul de proze “Efect Doppler”
2017 - Premiu pentru teatru la ediția a XII-a a Consursului național de teatru Mihail Sorbul, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și revista Hyperion.