loader
Imagine Geafir George
George Geafir

Autobiografie
  George Geafir/ Gheorghe Geafir s-a născut în 16 iunie 1951, în comuna Negoi, judeţul Dolj, fiul lui Vasile Geafir, electrician, și al Elisabetei, casnică.
A absolvit școala generală în localitatea natală, în 1964, apoi Liceul Industrial Energetic din Craiova, promoţia 1970; A urmat Academia Tehnică Militară între anii 1971-1973, apoi, în urma unui accident de schi, soldat cu fractură de tibie și peroneu, s-a transferat la Facultatea T.C.M. Braşov, secţia subingineri, absolvită în 1976; absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii "Spiru Haret", specializarea "Management financiar-contabil"şi licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii Craiova, în 2001.
A ocupat funcțiile de tehnolog la Combinatul chimic Craiova(1076- 1980) și la I.U.G. Craiova (1980-1996), director-adjunct la S.C.Unita S.A., Societate de asigurare româno-germană (1996-1998); Apoi șef atelier reparații fond locativ și economist la R.A.A.D.P.F.L. Craiova.
A frecventat cenaclul umoriștilor ”C.S.Nicolăescu-Plopșor”, cenaclul literar ”Traian Demetrescu” de pe lângă Casa de Cultură a municipiului Craiova. La ”C.S.Nicolăescu-Plopșor” l-a cunoscut pe Nicolae Paul Mihail, de loc din Caracăl, care a girat prin vâna lui scriitoricească o reală școală a umorului în Oltenia, dânsul fiind director onorific și colaborator de bază al revistei de satiră și umor ”Păcală” și, pe deasupra, criticul revistei. Însă adevăratul ”mentor” al scriitorului, care l-a îndrumat și încurajat și care a încercat, fără succes, să-l debuteze la Editura Scrisul Românesc, pe vremea când satira era considerată un sacrilegiu la adresa ”valorilor comuniste”, este criticul literar Ovidiu Ghidirmic.
A debutat cu aforisme grupate sub titlul ”Solilocuri” în revista ”Urzica” (1980). Totodată, a experimentat definiția umoristică în stilul lui Tudor Mușatescu, prin careurile de cuvinte încrucișate publicate în revista de profil ”Rebus”.
Debutul editorial s-a produs în 1994, cu două cărți de facturi deosebite, un volum de proze satirico-umoristice ”Papagalii sau Monumentul prostiei” și un roman de psihanaliză ”Iubire și Speranță”, aflate simultan în edituri diferite.
Ca scriitor este un produs al celor două tendințe- satira și fantasticul. Miza majorității schițelor sale este domeniul fantasticului și absurdului tonifiate cu umor și a analizei psihologice grefată pe satiră,ironie, farsă.
În dorința sa mărturisită de a spune cât mai multe lucruri în cât mai puține cuvinte,
publică aforisme pe site-uri cultural-literare cum ar fi ”citatepedia.ro”,
”citatemaxime.ro”, ”borcanulcucitate.ro”.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Fișa de creație
În antologii:
-"Sud-Vest Oltenia. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia", Editura AIUS,1998, Craiova, proiect al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, coordonat de Bucur Demetrian, Ioan Lascu, Constantin M. Popa;
- "Antologia aforismului românesc contemporan", Asociaţia Culturală Citatepedia, coordonator Lucian Velea, Digital Unicorn, Constanța, 2016;
- Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a, Asociația Culturală Citatepedia, coordonator Lucian Velea, Editura Digital Unicorn, Constanța, 2017;

- Antologie, Festivalul Internațional al Aforismului pentru românii de pretutindeni, Ediția I și Ediția a II-a, alcătuite de scriitorul Vasile Ghica, Fundația Pelin, Tecuci, 2017 și 2018.
- ”O antologie a aforismului românesc”, publicată în limba franceză – „Aphorismes roumains d’aujourd’hui”, Editura Stellamaris din Brest, Franța, 2019; coordonator scriitorul Ionuț Caragea din Oradea, traducerea în limba franceză- prof. univ. dr. Constantin Frosin, prefața antologiei- criticul literar francez Jean-Paul Gavard-Perret.

Referințe critice (în periodice și în volume)
Referinţe critice: Eugen Negrici, Radu Călin Cristea, Ovidiu Ghidirmic, Florea Miu, Romulus Diaconescu, Alexandru Olaru, Nicolae Paul Mihail, Gabriel Coşoveanu, Florea Firan, Petre Gheorghiu, Alexandru Firescu,George Corjos, Miltiade Ionescu, Doina Drăguţ, Silvia Bălaşa Sorescu, Cezar Avram, Alexandru Stuparu.

În volume:
- Paul Cucu (coordonator), "Personalităţi din Oltenia" , dicţionar, Editura Sitech, Craiova, 1999;
- Cezar Avram (coordonator), Florea Miu (redactor),"Interferenţe spirituale oltene/ Interferences spirituelles",ediţie bilingvă, Editura Sitech, Craiova, 1999;
- Florea Miu, "Cuvinte şi spaţiu", interviuri cu scriitori contemporani din Oltenia, Editura RAMURI, Craiova, 2001;
- Florea Firan, "Profiluri şi structuri literare", contribuţii la o istorie a literaturii române, vol. II, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003;
- Lucian Dindirică (coordonator), "Dicţionarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Craiova", Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", Consiliul Judeţean Dolj, Editura AIUS, Craiova, 2010;
- "Dicţionarul cronologic al romanului românesc, 1990-2000", Editura Academiei Române, Bucureşti, 2011;
- „Istoria literaturii scriitorilor postrevoluţionari, 1989-2011”, Mihai Marcu, Editura Socrate, Craiova, 2011.

Eugen Negrici "Satira modernă intrată în teritoriul fantasticului şi absurdului îl defineşte ca un prozator original"
(Recomandare pentru USR, 1995)
Florea Miu "Gratuitate și sens Prin excelență umorist cu sevă satirică, George Geafir se numără printre puținii scriitori de azi care acordă atenție unor realități aparent nesemnificative, dar relevante. Cu spirit de observație fin, fără a fi zgomotos, autorul își concentrează tirul ideilor către actualitatea nesedimentată încă, peste care bat vânturi fierbinți. Prin fereastra spunerilor sale, însă, se distinge sensul moral, învățătura conform căreia ”ridendo castigat mores”.
(Prefață la ”Lux de jeratic”, 1998)
Romulus Diaconescu "Umorul bine temperat Acest gen de umor , de sorginte postmodernă, este explorat benefic în cele cinci cărţi publicate până acum, începând din 1994. Vorbeam de factura postmodernă a umorului (căruia îi dă târcoale şi satira) cultivat de George Geafir: ea ţine nu numai de dicţia ideii, care-i oferă o notă de originalitate, ci şi de registrul divers al scriiturii."
(Prefață la ”Capul piramidal și efectul de piramidă”, 2001)
Nicolae Paul Mihail ”Papagalii sau Monumentul prostiei” Umorul lui George Geafir e bine administrat, poanta pregătită cu viclenie cade ca o lovitură dată cu podul palmei la carotidă. Criticul Ovidiu Ghidirmic îl vede caragelian, ba chiar gogolian; el este mai curând ”geafirian”. Pe lângă alte calităţi, Geafir se manifestă şi ca un opoziţionist înrăit, poantele sale fiind deseori nişte şuturi date în fundul Puterii! Când sare peste cal, o face cu graţie şi cu resemnare… Este folosită cu îndemânare poanta, calamburul aiuritor, pendularea continuă între sensul propriu și cel figurat, pitularea și jocul de cuvinte, loviturile cu mantă și cu carambol în bețe.
(Revista ”Păcală”, nr.15/ 1995)
Ovidiu Ghidirmic "Dintre toate speciile literare, satira este cea mai temerară. O specie eminamente eroică, întrucât presupune un risc asumat. Ce este mai greu de suportat decât adevărul, spus sub forma sa cea mai necruțătoare și neiertătoare? Astăzi nu pot decât să consemnez, cu bucurie și satisfacție, apariția acestui excepțional volum de proză umoristică. Am văzut ce a însemnat prostia în perioada dictaturii. Acum, vedem- prin intermediul acestui volum- ce înseamnă prostia în libertate, manifestată fără nici un fel de opreliști! De ce Monumentul prostiei? Pentru că, prostia este solemnă și probează absența umorului. (Postfață la ”Papagalii sau Monumentul prostiei”, 1994)
Ovidiu Ghidirmic - Cronică literară-Satiră și psihanaliză "Un prozator pe deplin format şi stăpân pe mijloacele sale este George Geafir, aşa cum ni se relevă în cele două volume recent apărute: "Papagalii sau Monumentul prostiei" şi "Iubire şi Speranţă", de o factură total diferită… Între satiră şi psihanaliză, autorul va trebui să opteze , în cele din urmă, pentru genul satiric, care reprezintă adevărata sa vocaţie."
(”Cuvântul Libertății” 1-2 octombrie, 1994)
Alexandru Olaru Iubire și speranță- recenzie Siguranţa autorului de a descrie fiecare situaţie îl prezintă ca pe un sondor în profunzimile vieţii psihice şi aducător în planul conştiinţei al resorturilor acestora. Mergând pe această cale, autorul poate transmite prezentului şi viitorului mesajul său de analiză psihologică ce frizează morbidul, pe care numai îl sugerează.
(”Jurnalul de Dolj”, nr.111/ 1995)
Petre Gheorghiu - Satiră și... Lirism - "Prozele sunt scrise cu zâmbetul sarcastic al unui scriitor care ştie să sustragă din cele mai mărunte fapte evenimente şi stări conflictuale menite să ne facă să râdem; să râdem uneori amar, pentru că mai există încă- şi vor mai exista- oameni care uită de unde au pornit sau care, din vanitate şi din orgolii, umilesc, distrug idei, fac tot ce pot pentru a sta comozi în scaunele puterii."
(Ziarul ”Transporturile române” 1-7 februarie/ 1995)
Doina Drăguț Carnet editorial-Papagalii sau Monumentul prostiei Scrierile lui George Geafir reuşesc să iasă din tiparele satirice, prin abordarea unor situaţii sociale polivalente, din perspectiva fantasticului şi psihologiei abisale, iar satira este îndreptată atât împotriva puterii de azi, a puterii de ieri cât şi a celei de mâine.
”Jurnalul de Dolj”, 1995 (şi //cronici. literare.com/about/o1.oct.2007). 1995
George Corjos Lexicon umoristic "Definiţie îndrăzneaţă, nepăsătoare, sprintenă, lejeră, adeseori fără perdea, proferată parcă hoţeşte sau în zeflemea, care aminteşte de definiţia lui Tudor Muşatescu. Un bobârnac convenienţelor, purismului. Umor suculent, simplu şi direct." 1983
Volumul ”De vorbă cu nimeni” al domnului Geafir este pentru mine o revelație. Autorul abordează comicul de pe poziții psiho-satirice. Generează un umor conceptual, elevat. Care conduce la o interiorizare a râsului, transformat în grimasă intelectuală. Din păcate, autorul are prea mult bun simț, pentru a se putea impune plenar în aceste timpuri. În care doar manelismul zgomotos are valoare de piață - Valeriu Butulescu, 2018.

”George GEAFIR est un satiriste impertinent. Il met l'homo sapiens au coeur de son aspect spécieux. Dès qu'il parle, il se ment à lui même. Ses paroles sont des ailes d'un moulin : elles brassent du vent. Et chacun se complet dans ses erreurs avec l'air chafouin d'un « type délicat, qui n’entre pas tout botté dans votre âme, mais les pantoufles à la main ». Tout homme est prêt à se vendre pour rien. Et si le « dénigrement ne nourrit pas notre orgueil, pourtant il certifie notre valeur ». Est-ce rassurant ? Pas sûr. Mais ce n'est pas l'objectif de l'auteur. Il soigne son angoisse par nos incompétences notoires, sauf une: « Je peux me priver de tas de choses, mais de moi, jamais. » Ecce homo.” – Jean-Paul Gavard-Perret, ”Aphorismes roumains d’aujourd’hui”, Editura Stellamaris, Brest, Franța, 2019.

Colaborări în periodice
Activitate literară şi publicistică:
-colaborări cu schiţe umoristice, foiletoane, aforisme, epigrame, recenzii, începând cu anul 1976 la diverse ziare şi reviste: "Ramuri", ”Cuvântul libertății”, "Urzica", "Magazin", "Flacăra", ”Flacăra Rebus”, "Meridian",”Gazeta de Sud”, ”Jurnalul de Dolj”,etc.
- secretar general de redacţie la revista de satiră şi umor "Păcală", editată de Asociaţia Umoriştilor Olteni;
- redactor la plachetele editate de Asociaţia Doljul Literar şi Artistic, 1979-1986;
- fondator şi redactor-şef al revistei de cuvinte încrucişate cu definiţii umoristice HEOR , Craiova, 1994- 1998;
- fondator şi director al Editurii Spirit Românesc, Craiova, 1996-2008;
- membru al "Agonia.ro”- site cu profil literar, 2010;

Premii literare
A obţinut Premiul Universităţii Cultural-Ştiinţifice pentru literatură satirică la Festivalul-concurs interjudeţean "Traian Demetrescu", ediţia a XI-a, Craiova, 1985; Premiul pentru proză scurtă umoristică la Festivalul de umor "Ion Cănăvoiu", ediţia a III-a, Târgu-Jiu, 1995; Premiul al -III-lea la Festivalul Internațional al Aforismului pentru românii de pretutindeni, Ediția I, Tecuci, 2017.