loader
Imagine Păvălan Rodica
Rodica Păvălan

  Semnează și Rodica Pospai Păvălan sau Rodica Păvălan.
Anul intrării în Uniunea Scriitorilor – filiala Craiova : 2022
S-a născut la Craiova, la 15 august 1970. Este fiica jurnalistului și scriitorului Mircea Pospai și a bibliotecarei Tenuța Pospai (născută Voicu). Cursurile primare și gimnaziale le-a urmat la Școala generală nr. 30, iar cele liceale la Liceul „Nicolae Bălcescu” și Liceul CFR din Craiova. În același oraș a devenit studentă a Facultății de Drept (absolvită în 1997), continuând cu un masterat în Sociologia comunicării și jurnalism (2006) și obținerea doctoratului, în domeniul evoluției mijloacelor de comunicație în epoca modernă (2010).
De peste 30 de ani lucrează la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, din Craiova, unde a parcurs toate treptele profesionale ale activității de bibliotecar, din anul 2007 fiind șef serviciu relații cu publicul la instituția respectivă.
A colaborat și colaborează – cu articole de publicistică, biblioteconomie, istorie sau istorie literară – la publicații precum: Arhivele Olteniei, Analele Universității din Craiova, Scrisul Românesc, Mozaicul, Informația economică, Rațiunea, Cuvântul Libertății, Noul Literator, Observator-Canada, Caligraf - Drobeta Turnu Severin, Revista Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Serile de la Brădiceni, Saeculum.

Fișa de creație
Cărți publicate ca autor unic:
- De la Pometești la Lilieci. Scriitori din Nordul Doljului, Editura Aius, Craiova, 2022;
- Scriitori din Sudul Doljului, Editura UZPR, București, 2021;
- Oameni și cărți din Sudul Doljului, Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2021;
- Scriitori din Piemontul Bălăciței, Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2020;
- Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței, Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2019;
- Evoluția mijloacelor moderne de comunicație în secolele XIX-XX. Implicații sociale, politice, economice și culturale (teza de doctorat, cu un Cuvânt înainte de Gheorghe Buzatu), Editura Tipo Moldova, Iași, 2011;
- Ghidul bibliotecilor publice din județul Dolj, Editura Sitech, Craiova, 2007.

Coautor la volumele:
- Manipularea informației în mass-media, Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2022;
- Presa culturală între tradiție și reformare, Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2021;
- Unitate prin diversitate. Memorie culturală și spiritualitate românească (antologie de Florea Firan), Scrisul Românesc Fundația-Editura, Craiova, 2018;
- Posada 685. Țara Loviștei, Editura Universitaria, Craiova, 2015;
- Istorie, cultură și civilizație la Vadul Calafatului, Editura Autograf MJM, Craiova, 2014;
- Istorie cultură și civilizație în Piemontul Bălăciței, Editura Sitech, Craiova, 2013;
- Ghidul Bibliotecii Județene Aman, Craiova, 2010;
- Ghidul Casei Memoriale „Elena Farago” Craiova, 2010;
- Centenarul Bibliotecii Județene Aman, Craiova, 2008.

Referințe critice (în periodice și în volume)
Despre cărțile autoarei au scris: Mihaela Albu, Marian Barbu, Horia Bădescu, Livia Ciupercă, Geo Constantinescu, Gabriel Coșoveanu, Nicolae Dan Fruntelată, Cristian Ghinea, Dan Ionescu, Petrișor Militaru, Tudor Nedelcea, Laurențiu Nistorescu, Maria Nițu, Florentina Paraschiv, Ion Pachia-Tatomirescu, Ion Popescu-Brădiceni, Ștefan Vlăduțescu, Constantin Zărnescu, în publicații precum: Ramuri, Scrisul Românesc, Aius, Noul Literator, Rațiunea, Constelații Diamantine, Autograf MJM – Craiova, Banchetul – Petroșani, Caligraf – Teleorman, Realitatea – Galați, Climate Literare – Târgoviște, Flacăra lui Adrian Păunescu – București, Poesis – Satu Mare, Caligraf – Drobeta Turnu Severin, Observatorul – Canada, Destine literare – Canada, Miracol de Brădiceni – Târgu Jiu, Renașterea Bănățeană – Timișoara, Pro-Saeculum – Focșani, Portal-Măiastra – Târgu Jiu, Vatra Veche – Târgu Mureș.

Cronici sau prezentări în volume: Tudor Nedelcea, în volumul Printre cărți și oameni, VII, Editura Sitech, Craiova, 2021; Gabriel Coșoveanu, în volumul Literatura și arta cuvântului. Serile de la Brădiceni, II, Editura PIM, Iași, 2022; Marian Barbu, în volumele Trăind printre cărți, X, Editura MJM, Craiova, 2021 și În zigzag cu viața mea, III, Editura MJM, Craiova, 2022.
Rodica Pospai Păvălan este membră a Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice din România, membră în Comisia Națională de comunicare a colecțiilor și împrumut interbibliotecar, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Colaborări în periodice
În rigorile istoriografiei literare, ale biblioteconomiei și, desigur, ale interpretării critice, este trilogia doamnei Rodica Pospai Păvălan, care cartografiază literar geografia Doljului. Ținut încărcat de istorie, de spiritualitate românească fecundă și profundă, precum se arată el în argumentele pe care le impun cele trei tomuri. Doamna Rodica Pospai Păvălan întreprinde o cercetare amănunțită și exhaustivă a acestuia, baleindu-l de la nord la sud sau, mai exact, în ordinea aparției volumelor, de la sud la nord, pentru a înregistra, prezenta biobibliografic, antologa toți – chiar toți! – scriitorii, mai mult sau mai puțin cunoscuți, care însă au fost sau sunt membri ai Societății Scriitorilor sau Uniunii Scriitorilor din România. Cu precizarea că e vorba despre aceia ale căror rădăcini se află în satele ținutului. Amănunt de o importanță capitală în proiecția pe care o impune. (...) Această cartografie literară este un testimoniu necesar pentru dreapta judecată a ceea ce am pierdut și vom continua să pierdem prin ignorarea unui adevăr evident.
(Horia Bădescu, în Prefață la volumul De la Pometești la Lilieci).
*
O carte precum Scriitori doljeni și mehedințeni din Piemontul Bălăciței denotă suflul unei pasiuni şi răbdarea de a căuta surse, filiaţii şi conjecturi. Nu sensul speculativ şi elansarea în ipoteze anexioniste le privilegiază autoarea, ci demersul orientat tehnic, pe principiul probării fiecărei afirmaţii cu citate din numeroase exegeze, ceea ce face ca acest volum să se prezinte, solid, drept unul de citit și, mai ales, citabil, prin bogăția de informații oferite la fiecare pas. La rândul său, lucrarea de față, Oameni și cărți din Sudul Doljului, se sprijină, benefic, din punctul de vedere al exigențelor de cercetare, pe paradigma precedentelor, ceea conturează o hartă nu ușor de trasat, dar necesară și utilă întru cunoașterea vieții literare și culturale dintr-o zonă pe care, la primă vedere, mulți au considerat-o mai aridă decât este în realitate.
(Gabriel Coșoveanu, în Prefață la Oameni și cărți din Sudul Doljului).
*
O notabilă carte de istorie literară și culturală la final de an 2019 publică Rodica Pospai Păvălan (Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței, Craiova, Scrisul Românesc Fundația-Editura). Volumul are forma unui dicționar și anvelopa unei geografii literar-culturale temeinic documentate, direct și la vedere fundamentată pe referințe valide și de substanță. Acest tip de structurare nu este întâmplător; el probează o dată în plus calitățile doctorale ale autoarei (care, în parantează fie spus, a publicat mai multe cărți și articole cu caracter documentaristic, în registrul istoriei literare și și-a luat doctoratul cu o teză despre evoluția mijloacelor de comunicație în epoca modernă). (…) Cartea se citește cu plăcere estetică și cu interes istorico-geografic; ea constituie un ghid cultural al Piemontului Bălăciței. În subsidiar, este și deosebit de utilă ca autoritățile locale din zona investigată să-și cunoască și, eventual, să-și cinstească fiii satului.
(Ștefan Vlăduțescu, Literatura, arta, creația în Piemontul Bălăciței,
în revista „Scrisul Românesc”, nr. 12, 2019).
*
Nu laud cu măsură efortul depus de Rodica Pospai Păvălan, dar cred că a trudit în mod chibzuit la lucrarea Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței,. Ea poate ori¬când să fie socotită o teză de doctorat. Este de tip enciclopedic, poliedrală, scrisă limpede, cumpănit, după o schemă verificabilă la fiecare competitor. O carte matură, necesară în toate bibliotecile Piemontului Bălăciței. Fiind vorba de un document viabil și credibil în majoritatea împrejurărilor: intelectuale și de tribună. Iar pentru cei mai pretenți¬oși, în privința exprimării, îi asigur de fluența stilului, de formulările morfo-sintactice, viabile, necontorsionate, limpezi și citabile.
(Marian Barbu, Relieful ca pretext pentru cultură, în revista „Ramuri”, nr. 3, 2020).
*
Rodica Pospai Pălăvan a scris despre Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței pentru că ea însăși face parte din acest spațiu, prin bunici și tatăl său, scriitorul Mircea Pospai, apoi întreaga sa activitate a desfășurat-o printre cărți (ca și mama sa, o distinsă bibliotecară), la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, trecând prin toate muncile, de la mânuitor de carte la șef serviciu relații cu publicul. Și-a luat licența în drept, a urmat un masterat în sociologia comunicării și jurnalism, domeniu în care și-a susținut și doctoratul. A colaborat cu studii și articole documentate în presa regională. Rodica Pospai Păvălan a surmontat provocările inerente în procesul de cerce¬tare și editare, și astfel, cum însăși declară, această carte este „încă un pas, în evidențierea potențialului intelectual (literar, cultural, artistic, științific etc.) al acestei zone”.
(Tudor Nedelcea, Oameni și cărți din PiemontulBălăciței, în
revista „Flacăra lui Adrian Păunescu”, nr. 6 (834), din 21-27 febr. 2020).
*
Rând pe rând, scriitori cărora unii dintre cititori le cunosc doar numele, altora o parte din operă, iar unora nici numele, nici scri¬erile, intră în atenție și trezesc interesul pentru tot ceea ce au lăsat literaturii române. Mărturisesc eu însămi că mare parte din „fișele” antologate mi-au captat atenția.
(Mihaela Albu, Un volum de referință, în revista „Observatorul”, Toronto, 24 noiembrie 2020).
*
Printre cele mai de seamă cercetări, în domeniul biobibliogra¬fiei, în ultimii ani, aparțin în zona Olteniei doamnei Rodica Pospai Păvălan, care, lucrând la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, de peste 25 de ani și trecând prin toate etapele și gradele biblioteconomiei, a putut sistematiza și bibliografia operele și creațiile, din diverse domenii ale artei, culturii, științei – a peste 130 de personalități, născute în Oltenia Dunăreană. (...). Pentru cititorii obișnuiți ai bibliotecilor, tot mai amenințate cu dispariția, astăzi, cărțile doamnei Rodica Pospai Păvălan reprezin¬tă munca omului de bibliotecă veritabil, complex, familiarizat cu căutarea cărților, dar și utilizator al mediilor internautiste, on-line, adâncind și extinzând informația și cunoașterea, grație mijloacelor și posibilităților tehnice contemporane.
(Constantin Zărnescu, Două cărți despre spiritualitatea Olteniei Dunărene,
în revista „Banchetul”, Petroșani, nr. 58-60, oct.-dec. 2020).