loader
Imagine Cepoi Ion
Ion Cepoi

Autobiografie
  Născut la 13 august 1951, în Tg-Jiu. Tatăl, originar din Bălceștii Gorjului, mama - din Cernăuți (Bucovina de Nord, Ucraina).
* 1966-1970: urmează cursurile Liceului “Tudor Vladimirescu” din Tg-Jiu;
* 1970-1974: Facultatea de litere (secția română-italiană) a Universității “Al. I. Cuza” din Iași (1974), unde debutează ca poet în primul an de studenție (1970), în revista “Alma Mater”.
*1974-1981: profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic Sulina, județul Tulcea;
* 1 octombrie 1981 - 15 martie 1990, director al Casei de cultură a municipiului Tg-Jiu;
* 15 martie 1990 - 30 noiembrie 2004: consilier superior al Inspectoratului județean pentru cultură;
* 1 februarie - 31 martie 1997: consilier șef al respectivei instituții;
* 1993 - prezent: secretar literar (la cumul) al Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu;
* 1 decembrie 2004 - prezent, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj;
* 1 ianuarie-31 august 2013: director al Filialei Oltenia - Gorj a Institutului Cultural Român;
* este căsătorit și are un fiu, Andrei, stabilit la București.

Activitate profesională
A inițiat o serie de programe și proiecte culturale la nivelul județului Gorj, precum: Gorjul istoric și cultural, Atelierul Național de Poezie “Serile la Brădiceni”, Tabăra de cercetare etnofolclorică “Constantin Brăiloiu”, Festivalul internațional de literatură “Tudor Arghezi”, Festivalul internațional de arte vizuale “Gorjfest” (împreună cu artistul fotograf Teodor Dădălău), Zilele “Elvira Godeanu”, Festivalul de teatru pentru elevi “Constantin Stanciovici Brănișteanu”, Corala gorjeană, Târgul meșterilor populari din România, Salonul Internațional de Caricatură, Simpozionul național “Satul românesc, sat european”, Aleea Nemuritorilor Gorjului, Festivalul cultural interjudețean “Transalpina” de la Rânca, Bursa Brâncuși, etc. Dintre proiectele de mare impact cultural se numără și acelea de înființare a Muzeului “Tudor Arghezi” de la Tg-Cărbunești, a Muzeului Costumului popular gorjenesc de la Tismana și a Muzeului Crucilor de la Măceșu (împreună cu etnologul Pompiliu Ciolacu), a Muzeului Civilizației Montane a Gorjului de la Rânca, a peste 20 colecții și muzee locale la Săcelu, Bengești, Crasna, Hurezani, Mușetești, Baia de Fier, Bumbești-Pițic, Albeni, Turceni, Runcu etc., a Casei Artelor de la Baia de Fier, a Taberei de sculptură “Simboluri dacice în arta lemnului din România” și a colecției omonime de la Polovragi, a constituirii de colecții de artă modernă în aer liber în localități semnificative din Gorj (Motru, Rovinari, Săcelu, Peștișani, Țicleni, Țânțăreni), conceperea proiectului “Drumul lui Brâncuși” care poate să transforme traseul Hobița-Tg-Jiu într-un itinerar turistic de anvergură internațională etc.

Fișa de creație
Cărți publicate: 1981, Reportaj din secolul XX (poezie, debut în volum); 1996: Scrisori de la mila 0 (proză scurtă); 1997: Amurgul cuvintelor/ Litanii împotriva fricii (poezie), Apele care ne-adună (eseu monografic sat gorjenesc), vol. I și Singurătatea alegătorului de cursă lungă (proză umoristică); 1999: Apele care ne-adună, vol. II; 2000: Când zeii ca și oamenii (roman); 2002: Îmblânzirea minotaurului (Istoria Teatrului “Elvira Godeanu” Tg-Jiu, vol. I) și Artele spectacolului în Gorj; 2004: Viețile Elvirei Godeanu (monografie), Zmeul de hârtie (roman) și Ghidul județului Gorj; 2005: Municipiul Tg-Jiu (album aniversar) și Manual de istorie alternativă (proză umoristică); 2006: Zmeul de hârtie (roman), ediția a II-a revăzută și adăugită; 2008: Ieșirea în lume (Istoria Teatrului “Elvira Godeanu”, vol. al II-lea) și Dl. Teatru et comp. (Interviuri); 2009: Protocoalele Consiliului Județean Gorj (26 oct. 1864-25 febr. 1865); 2011: Elvira Godeanu – o poveste de pe malul Jiului de Sus; 2013: Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” și miracolul de la Tg-Jiu (Istoria teatrului în Gorj între 1834-2013); 2014, Gorj-Acasă la Brâncuși, album; 2017, Catagrafia Gorjului (1918-2018). Oameni, destine, proiecte, idei; 2018, Teatrul în Gorj. Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” (1993-2018).
Activitate publicistică. După 1990, a colaborat la mai toată presa gorjeană de informare sau la aceea culturală: Actualitatea Gorjului, Gorjeanul, Polemika, Brâncuși, Terra Litua, Serile la Brădiceni, Lumea gorjenească, După Brâncuși, Meridian, Portal Măiastra etc, fiind în același timp redactor fondator al unor reviste locale de cultură precum: Brâncuși, Portal Măiastra, Revista Jiului de Sus, Caietele “Elvira Godeanu”, Lada de zestre, Terra Litua, Castelul de apă etc.
Alte activități:
- 2002, scenariu film documentar “Zidirea” (Istoria construcției teatrului din Tg-Jiu); spectacolul Dropia (adaptare după “Paracliserul” de Marin Sorescu) - piesa se află în repertoriul permanent al Teatrului “Elvira Godeanu”; 2006, scenariu film documentar “Tg-Jiu-600” - în colaborare cu Alpha TV, “Zis și făcut” - dramatizare după volumul “Manual de istorie alternativă”, spectacol achiziționat de Teatrul de Nord Satu Mare (premiera, 10 oct. 2006) și spectacolul “Ieșirea în lume” - adaptare după “La lilieci” și alte scrieri de Marin Sorescu, premieră absolută pe 16 dec. 2006, la Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu”; scenariile “Peștera Polovragi-lăcașul sfânt al lui Zalmoxis” și “Brâncuși la Hobița” (spectacole jucate de Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” la Peștera Polovragi în 2015 și 2016, și la Hobița în 2016 și 2017).
Opinii despre scrierile sale au avut, printre alții, Mircea Bârsilă, Valentin Tașcu, Mircea Ghițulescu, Nicolae Diaconu, Aurel Antonie, Ioan Flora, Horia Gârbea, Cornel Udrea, Ana Dobre, Ioana Dinulescu, Ion Parhon, Gh. Grigurcu, Ion Vartic, Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțanu, Zenovie Cârlugea, Ion Popescu Brădiceni, Nicolae Dragoș ș.a., atât în reviste locale, cât și în cele regionale sau naționale. O serie de texte au apărut în antologii editate la Tulcea, Constanța, Tg-Jiu, Cluj-Napoca, iar informații despre activitatea profesională și literară apar în “Scriitori gorjeni - file de dicționar” de Ion Tarbac (1998); “Insula Albă”, Constanța (2004); “Evenimente și personalități gorjene” de Al. Doru Șerban (2004); “Gorjul cultural” de Al. Doru Șerban (2005); “Scriitorul transmodernist: neohermeneut și mân(t)uitor al cuvintelor” de Ion Popescu Brădiceni (2006); “Autori gorjeni și cărțile lor” de Al. Doru Șerban (2007); Enciclopedia personalităților din România, Editura Hubners, Elveția (2009), “Unșpe” de Cornel Udrea, Cluj-Napoca, 2011; Un compendiu critic de Ion Trancău (2012), Dicționare ale membrilor Uniunii Scriitorilor din România etc.

Premii literare
Pentru activitatea profesională a primit Diplome de excelență din partea Consiliului Județean Gorj și a autorităților publice de la Novaci, Tg-Cărbunești, Baia de Fier, Crasna etc., Titlul de excelență al Primăriei Tg-Jiu ș.a., iar pentru cea scriitoricească o serie de distincții, precum: Premiul “Tudor Arghezi” (1994), Premiul „Ion Cănăvoiu” (1997 și 2000), Premiul Național pentru activitatea de cercetare a istoriei culturale a Gorjului din partea Fundației Culturale “Niște țărani”, Slătioara (2005), Marele premiu pentru carte de umor de la Bistrița-Năsăud (2006), Marele premiu al Salonului Național de Carte umoristică de la Vaslui (2006) ș.a.
Din 2008, este membru al Uniunii Scriitorilor din România.