loader
Imagine Copcea Florian
Florian Copcea

Autobiografie
  Florian Copcea s-a născut la 28 iunie 1952 în satul Valea Copcii, comuna Şimian, judeţul Mehedinţi. Şcoala primară o urmează în satul natal, iar liceul în Târgovişte. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Târgu Jiu şi al Colegiului Hyperion Bucureşti, specialitatea management. Şi-a luat doctoratul în filologie la Academia de Ştiinţe a Moldovei sub conducerea academicianului prof. univ. dr. Mihai Cimpoi cu lucrarea "Ideea europeană la Mihai Eminescu". A fost redactor la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a României. Este director al revistei de literatură, cultură şi dialog european Vorba Noastră, cu distribuţie în străinătate. Face parte din colegiul de redacţie al prestigioasei reviste europene de cultură Curtea de la Argeş, condusă de Academicianul Gheorghe Păun. A debutat cu poezie în cotidianul Zori Noi din Suceava (1970), iar editorial cu volumul de proză scurtă Iarna de acum un veac, la Editura Facla din Timişoara (1984).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina, Republica Serbia, al Uniunii Scriitorilor de Limbă Română din Chişinău, şi al Societăţii Scriitorilor Danubieni. Este cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Organizează din 1990 Festivalul internaţional de literatură ,,Mihai Eminescu”.

Fișa de creație
Volume publicate (selectiv):
Iarna de acum un veac, 1984; Drumul bărbaţilor, 1985; Natură albă cu Elisabeth, 1987; Viaţa cea de toate zilele, 1988; Mereu în inima ţării (colectiv), 1988; Livada cu statui, 1990; Inorogul de lut, 1992; Muşcătura câinelui de pază, 1993; Te sărut, iubita mea, 1994; Risc îmi iau revanşa, 1995; Pe viaţă, pe moarte, 1996; A vie, a mort, 1996; Poeme, 1996; Mag în labirint, 1997; Dictatura dincolo de dictatură, 1998; Cealaltă moarte, 1998; In hoc signo vicent, 1998; Na zivot, na smrt Aleksandra, 1999; Ultimul Abel, 1999; Poeme, 2000; Eminescu în şapte ipostaze, 2000; Tudor Vladimirescu, martir al redeşteptării naţionale româneşti, 2001; Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina, 2002; 13 poeme, 2002; Cele mai frumoase poezii, 2002; Biserica din Fântânile Negre, 2002; Demiurgii, 2002; 1/2, 2003; Însingurarea zeilor, 2003; Noua tentativă de imitare a nemuririi, 2004; Panorama poeziei contemporane basarabene, 2005; Dor de Eminescu, (antologie), 2005; Poemele cititorului în stele, 2006; Scriitori mehedinţeni în peisajul literaturii române contemporane, 2006; Însingurarea zeilor (ed. a-II-a), 2006; Eseu despre poezie, 2006; Turnul, 2006; Biserica românilor din Serbia de nord – est, 2007; Istoriografia românilor din Serbia de nord – est, 2008; Reacţii în lanţ, 2008; Arhietipurile poeziei, 2009; Istoriografia românilor din Serbia de nord – est, (ed. a II-a), 2009; Timoc. Dicţionar de evenimente, 2009; Retezarea (p)omului în cuvânt, 2009; Metamorfoze, 2010; Ahab, 2010; Critice I, 2011; Mihai Cimpoi – zeul nenăscut al al culturii române, 2012; Timoc.Trimis special, 2012; Metamorfoze (ed. a II-a), 2013; Modelarea intelectual-europeană a lui Mihai Eminescu, 2013; Vă las rănile mele, 2013; Tudor Vladimirescu, 2014; Scriitori români din Serbia, 2014; Eminescu. Ideea europeană, 2014; Peregrin prin Ţara Severinului, 2015; Aripi şi între aripi – Borges, 2015; Umbră de şoim, clipa, 2016; Lexiconul poeţilor români din Serbia, 2016; Ahab, agent secret, 2016; Folclor din comuna Şimian, 2016; Avatarurile românilor din Serbia, 2016; Virginia Popovici sau ,,para-laxele” criticii româneşti din Serbia, 2017; Ideea europeană în opera lui Mihai Eminescu, 2017; Fior, 2017; Mihai Cimpoi: logos şi ontos, 2017; Ideea europeană la Eminescu, 2017; (Uni)vers, 2018; Dicţionar de regionalisme, 2018; Critice II, 2018; Memorialul preoţilor români din Primul Război Mondial, 2018; Preoţi mehedinţeni în Primul Război Mondial, 2018; Poeziile lui Mihai Eminescu transpuse în limba sârbă, 2018; Iosif Coriolan Buracu – ,,preot trebuincios în timp de pace şi în timp de război”, 2018; Academicianul Mihai Cimpoi : Mihai Eminescu sau noua ipostază a Geniului, 2018.

Referințe critice (în periodice și în volume)
Adrian Dinu Rachieru: ,,Florian Copcea accede, cu argument solide, la condiţia de veritabil poet. Din fericire, talentul său (vizibil şi până acum) a suportat o cură de vitaminizare cultural şi, în pofida crizei de timp în care se zbate, iată că şi-a oferit, benefic, lungi exerciţii meditative din care trage o poezie care gustă din voluptăţile profundităţii. Lenjeritatea compoziţiilor e înlocuită de această undă thanatică, irigând netenebros textele. […]. Dincolo de toate frământîrile care-i tensionează discursul, descoperim victoria Poeziei şi învierea cuvintelor. Mai mult, chiar moartea e suspendată, încât un înalt destin poetic pare a se aşterne în faţa efervescentului poet, înrolat pe toate fronturile”.

Valeriu Stancu: ,,Florian Copcea rămâne un iremediabil inocent care tot mai crede în salvarea prin poezie, în supravieţuirea acelor sentimente şi atitudini ce pot fi închise în axiologia frumosului şi a binelui. Aşadar, un poet ardent, de o profunzime nebănuită şi necunoscută”.

Mihai Cimpoi: ,,Florian Copcea rămâne poetul lumilor paralele, încântat de valorile reale şi virtual şi, în special, de cele ale dragostei, care îi inspiră versuri memorabile”.

Ion Rotaru: ,,Prin plastic barocă, făcută din volute lirice înlănţuitoare, asemenea tentaculelor lichide ale unei meduze bântuind Styxul cuprins de furtună din sufletele noastre, poezia lui Florian Copcea este o relevaţie tulburătoare, cu totul originală”.

Marina Ancaiţan: ,,Poetul trebuie să se fi născut cu harul de a metamorfoza tăcerea în metafizic, contigentul în transcendent, relativul în absolut, il citează Florian Copcea pe Valery. Toate acestea îi sunt comune şi poetului în discuţie. […].Poetul glorifică cuvântul”.
Lucian Gruia: ,,Pentru că inconştientul modelează/solidifică lava incandescent a poemelor, putem aplica succint, matricea stilistică blagiană la analiza liricii lui Florian Copcea.Orizontul spaţial inconştient ar fi lunca Dunării (câmpia şi fluviul), spaţiul orizontal permiţând sentimentelor să se rostogolească departe; orzontul temporar inconştient este de tip cascadă (în terminologie blagiană), mergând spre valorizarea copilăriei ca o epocă de aur; năzuinţa formativă ar fi stihială, pe măsura revărsării inconştientului; iar atitudinea în faţa vieţii anabasică, poezia asigurând supravieţuirea”.

Paul Aretzu: ,,Timpul este unul dintre conceptele indefinibile, clipă (secvenţă aproape imperceptibilă) în alunecare, iluzie a continuităţii, contagiune cu un prezent fugace, relevându-se între nefiinţă şi fiinţă. Pare absurd existenţa timpului în afara reflexivităţii (fără om, ar fi de prisos). Timpul capătă sens numai ca dimensiune pur personal, ca antenă subiectivă. Timpul istoric (o poveste), timpul psihic, timpul astronomic nu se lasă uşor clarificate. Mai accesibil poate fi timpul poetic. […]. Florian Copcea scrie o lirică de idei, fără a conceptualiza, fără a susţine vreo dogmă, ci lăsându-şi liber fluxul imaginar, cufundându-se în poezia adevărată, intrinsecă a unor noţiuni fascinante, timpul, moartea, cuvântul, poetul. Uneori, ermetizat sau lăsat la discreţia aleatoriului, textul are părţi transparente, revelatorii. Poetul este un vizionar având intuiţia numinosului”.

Elena M.Cîmpan: ,,Poeziile lui Florian Copcea asigură şi constituie, ca la Galileo Galilei, apărarea poetului, pledoarie pentru imaginea desprinsă din etern şi întoarsă în umbră. În cuvinte, Florian Copcea ascunde câte un personaj, cu care porneşte în cunoaşterea lumii: vânătorul, visătorul, zeul, rătăcitorul sunt alter ego pentru un spirit ce nu cunoaşte margini”.


Despre el au mai scris: Gheorghe Păun, Nicolae Dabija, Gheorghe Tomozei, Petre Ghelmez, Florentin Popescu, I.M. Ştefan, Mircea Sântimbreanu, Mihai Ungheanu, Constanţa Barboi, Ion Machidon, Virginia Popovici, Vasile Morar, Victor Rusu etc.

Colaborări în periodice
A colaborat, timp de peste 40 de ani la publicaţii din ţară şi străinătate. A scris peste 100 studii ştiinţifice din domeniile literatură şi istorie.Multe din cărţile sale au fost premiate cu ocazia unor evenimente culturale desfăşurate în România, Rusia, Serbia, Macedonia, Ucraina, Franţa, Turcia, Anglia şi Republica Moldova. O parte din creaţiile sale au fost traduse în limbile rusă, bulgară, macedoniană, sârbă, franceză, engleză şi turcă. A participat cu comunicări la peste 30 de simpozioane naţionale şi internaţionale.

Premii literare
I s-au decernat peste 50 de premii literare, dintre acestea amintim: Distincţia de aur "Lumina", (14-15 decembrie 2007), Novi Sad, Serbia ; Premiul "Apollon" pentru literatură (2017), Sm. Mitroviţa, Serbia ; Premiile Uniuni Scriitorilor din România în anii 1993, 1998 şi 2016. În anul 2017 i s-a conferit Medalia "Dimitrie Cantemir" pentru promovarea operei lui Mihai Eminescu din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. I s-a descernat în 2018 premiul ,,Eminescu” al Festivalului internaţional de literatură ,,Drumuri de spice”, Uzdin, Serbia. La Congresul Mondial al Eminescologilor primeşte Medalia ,,Eminescu” pentru promovarea în Serbia a literaturii române. Este membru al "Cercului Honoris Causa - Lumina", Pancevo, Serbia.