loader
Imagine Frățilă Adrian
Adrian Frățilă

Autobiografie
  Adrian Frăţilă s-a născut la 6 martie 1950 în satul Pocruia, comuna Tismana, judeţul Gorj. Locuieşte în Târgu Jiu. A debutat cu o poezie în ziarul „Gazeta Gorjului”, în luna mai 1970. Poetul Cezar Baltag l-a prezentat în revista „Luceafărul” (nr. 17, 1971). A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1997.

Fișa de creație
Debut editorial cu volumul „Echinocţiul de fiecare zi“, poezii, Editura „Scrisul Românesc”, 1978. Au urmat cărţile: „Vânător înzăpezit“, poezii, Editura „Scrisul Românesc”, 1983; „Carte pentru învăţat alfabetul minunat“, versuri pentru copii, Editura „Scrisul Românesc”, 1986; „La arat văzduhul“, poezii, Editura „Brâncuşi”, 1996; „Şmecherici“, poezii pentru copii, Editura „Diafora”, 1996; „Restanţier la primul meu mileniu”, poezii, Editura „Măiastra”, 2011; „La arat văzduhul” (ediţia a doua, revizuită şi adăugită), poezii, Editura „Măiastra”, 2013; „Scrisoare generaţiei următoare”, poezii, Editura „Măiastra”, 2013; „Dodikai” (ediţie antologică, revizuită), poezii, Editura „Măiastra”, 2016; „Balade” (ediţie antologică, revizuită), Editura „Măiastra”, 2018.
Dintre volumele colective în care este prezent amintim: „Gorjul literar”, vol. II-VII, Târgu Jiu, 1971-1980; „Lângă inima ţării”, Editura „Eminescu”, 1983; „Porţile luminii”, Editura „Scrisul Românesc”, 1983; „Sud-vest – O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia”, Editura „Aius”, 1998; „Cuvinte şi spaţiu. Interviuri cu scriitori contemporani din Oltenia”, iniţiate de Florea Miu, Editura „Ramuri”, 2001; „La Masa Tăcerii. Scriitori din Gorj / Dinner at the Table of Silence. Writers from Gorj” (traducere de Liliana Ursu şi Sean Cotter), Editura „Clusium”, 2002; „Medalionul literar – structură permanentă de cultură şi educaţie”, vol. II, Editura „Ramuri”, 2006; „Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în Gorj”, Editura „Scrisul Românesc”, 2006; „Antologie de poezie «Oglinda literară» 2000-2007”, Editura DO-MINO®, 2008; „Poeţi din Gorj în limba germană / Dichter aus Gorj in deutscher Sprache” (traducere de Dumitru Dănău), Editura „Măiastra”, 2011; „Poètes, vos papiers! Anthologie de poésie roumaine” (selecţie şi traducere de Paula Romanescu), Editura „Tipo Moldova”, 2014; Pr. Sever Negrescu. „Zile cu sfinţi”, Editura „Doxologia”, 2014; „Scriitori gorjeni – membri ai Uniunii Scriitorilor din România”, Editura „PIM”, 2016; Mihai Duţescu, Nicolae Petre Vrânceanu. „Antologiile revistei NOUL LITERATOR”, vol. I – „POEZIA”, Editura „Grafix”, 2016; „Antologia 2017 Biblioteca revistei CONVORBIRI LITERARE”, 2018.

Referințe critice (în periodice și în volume)
În periodice: Cezar Baltag, Mircea Bârsilă, Marius Becherete, Ion Căpruciu, Valentin Dascălu, Ioana Dinulescu, Marian Drăghici, Ion Şerban Drincea, Mihai Duţescu, Eugen Evu, Florea Firan, Nicolae Giorgi, Alex Gregora, Lucian Gruia, Ioan Lascu, Nastasia Maniu, G. Manoniu, Emilian Marcu, Florea Miu, Alensis de Nobilis, Tudor Opriş, Al. Piru, Ion Popescu-Brădiceni, Ion Predoşanu, Adrian Dinu Rachieru, Titu Rădoi, Alexandru Sfârlea, Valeria Manta-Tăicuţu, Ion Trancău, Laurenţiu Ulici, Ioan Vasiu, Tudor Voinea.
În volume: Al. Piru. „Debuturi”, Editura „Cartea Românească”, 1981; Florea Firan. „Profiluri şi structuri literare”, vol. I, Editura „Scrisul Românesc”, 1986; Tudor Opriş. „500 debuturi literare”, Editura „Porto-Franco”, 1991; Ion Trancău. „Un compendiu critic”, Editura „CJCPCT Gorj”, 2012; Titu Rădoi. „Restituiri necesare”, Editura „Scrisul Românesc”, 2012; Emilian Marcu. „Vitrina cărţilor”, Editura „PIM”, 2013; Eugen Evu. „Terapie de joc”, Editura „Tipo Moldova”, 2014; Ion Popescu-Brădiceni. „Cenaclul «Columna». Generaţia columnistă după cinci decenii”, Editura „CJCPCT Gorj”, 2015; Emilian Marcu. „Vitrina cărţilor”, vol. 2, Editura „Detectiv literar”, 2018.

Aprecieri critice(selectiv)
Cezar Baltag („Luceafărul”, nr. 17, 1971): Această metaforă denotă simţul globalului, al viziunilor integratoare, al spaţiilor infinite şi închise, ca nemărginirea concentrică a cerurilor ptolemaice [...] O sensibilitate aproape sahariană, mineralizată şi rece ne întâmpină în preajma acestor fosforescente cuvinte...
Al. Piru („Luceafărul”, nr. 5, 1979): Foarte bun versificator, Adrian Frăţilă aspiră să devină un poet reflexiv, moralist...
Nastasia Maniu („Orizont”, nr. 39, 1979): Astfel de poeme, cutreierate de sinceritate, ne comunică simultan emoţia estetică.
Valentin Dascălu („Ramuri”, nr. 12, 1984): În carnavalul său, poetul este, în acelaşi timp, «homo ludens» şi «homo cogitans». Când depăşeşte starea de aşteptare a lectorului, înseamnă că lirismul depăşeşte legăturile uzate deja.
Florea Firan („Profiluri şi structuri literare”, Editura „Scrisul Românesc”, 1986): Adrian Frăţilă are mari disponibilităţi de versificare în rime sonore şi împerecheri neobişnuite, construieşte imagini emoţionale, folosind pateticul în confesiunea directă, de o sinceritate dezarmantă.
Ion Trancău („Caietele «Columna»”, nr. 51/3, 2007): Circumspect, Adrian Frăţilă nu tinde să treacă eminamente liric, lăsând uneori impresia epicităţii, prin infuzarea unor aparente elemente narative şi ipostaze de homo fictus.
Adrian Dinu Rachieru („Convorbiri literare”, nr. 8, 2012): Cum spuneam, scanând peisajul liric, Adrian Frăţilă nu agreează şablonul generaţionist şi nici mlădierile oportunistice ori şarjele triviale [...] Străin, deci, de paradigma optzecistă, poet fără efort, el promite «o carte fără seamăn»...
Emilian Marcu („Convorbiri literare”, nr. 3, 2012): Poet născut, iar nu făcut, Adrian Frăţilă stă „la frontiera udă/ a ultimului steag” ca un adevărat paznic de far al metaforei şi devine un fel de lup singuratic privind cum „învingătorii îşi trăgeau la sorţi/ izbânzile din greaua lor povară”.
Mihai Duţescu („Scrisul Românesc”, nr. 12, 2013): Poetul scrie dintr-o răsuflare, poeziile sale se rotunjesc din câteva cuvinte, el aduce limba română în stare de graţie cu mijloace artistice puţine, dar tulburătoare...
Lucian Gruia („Ex Ponto”, nr. 1, 2014): Poeziile sunt scrise în formă clasică, poetul dovedindu-se un rafinat constructor de rime, metafore fruste şi sintagme cu bătaie lungă. Muzicalitatea versurilor dă sentimentul anulării gravitaţiei; şi ca urmare, zborul e posibil chiar ducând în spate plugul pentru aratul cerului.
Eugen Evu („Noua Provincia Corvina”, nr. 67, 2014): Poet melodios, înnăscut şi deloc livresc, Adrian Frăţilă are tehnica mlădierii trestiei (uneori ghimpate), prin care străbate şi spre noi, cu o rară vervă a comunicării elevate.
Mircea Bârsilă („Argeş”, nr. 6, 2016): Atât în balade, cât şi în celelalte poezii, Adrian Frăţilă este un specialist în materie de transferare a realului în fantast, într-o modalitate prin care fictivul ajunge la statutul de alteritate a realului.
Marian Drăghici („Viaţa Românească”, nr. 7, 2017): Cum se vede, „dodiile” lui Adrian Frăţilă au rezonanţa persistentă a unor cantilene placate tematic pe aura vechilor misterii, de neelucidat în naivitatea tâlcului lor, captivante taman prin imprevizibilitatea dis¬cursivă (prospeţime) şi insolitul imaginaţiei (sacra nebunie)...
Ioan Lascu („Scrisul Românesc”, nr. 8, 2018): Poetul Adrian Frăţilă priveşte prin trup şi întrezăreşte stele, urmând calea unei contemplaţii pindarice şi a unei crucificări spirituale.

Este prezent în dicţionare: Al. Doru Şerban ş. a. „Scriitori gorjeni (File de dicţionar)”, Editura „Ager”, 1998; Aurel Sasu. „Dicţionarul biografic al literaturii române”, vol. I, Editura „Paralela 45”, 2006; Lucian Dindirică ş. a. „Dicţionarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova”, Editura „Aius”, 2010; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin. „Dicţionarul scriitorilor români de azi”, Editura „Porţile Orientului”, 2011.

Colaborări în periodice
Colaborări în periodice: „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Vatra”, „Pentru Patrie”, „Flacăra”, „Columna”, „Gorjeanul”, „Oglinda literară”, „Vitralii”, „Caietele «Columna»”, „Povestea vorbei”, „Serile la Brădiceni”, „Scrisul Românesc”, „Portal – Măiastra”, „Unu”, „Caligraf”, „Convorbiri literare”, „Flacăra lui Adrian Păunescu”, „Confesiuni”, „Poezia”, „Argeş”, „Viaţa Românească”, „Spicon”, „Noul Literator” şi în alte tipărituri.

Premii literare
Premiul pentru poezie, acordat de revista „Luceafărul” (1978);
Premiul „Marin Sorescu”, pentru volumul de versuri „Restanţier la primul meu mileniu”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Oltenia (2011);
Marele Premiu, la prima ediţie a „Festivalului internaţional Adrian Păunescu” (2013);
Premiul special, pentru cartea de poezie „La arat văzduhul”, în cadrul „Atelierului naţional de poezie «Serile la Brădiceni»” (ediţia a XVII-a, 2013);
Premiul pentru excelenţă, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Oltenia, pentru volumul „Dodikai” (2017).