S-a născut la 21 august 1977 în Caracal, județul Olt. A absolvit studiile liceale la Liceul Teoretic „Ioniță Asan” (Caracal), apoi a urmat studiile universitare la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, unde a beneficiat și de o bursă „Socrates" la Universitatea „Aristotel" din Salonic, Grecia (2000). A efectuat stagii de cercetare la Université Libre de Bruxelles (2004-2012).
Doctor în Filologie, cu teza Florin Mugur. Studiu monografic, coordonată de prof. univ. dr. Eugen Negrici. Deține atestatul de abilitare în științe ale comunicării (2019, Universitatea din București). A absolvit un Master în Comunicare și relații publice la SNSPA București (2023–2025) și un curs postuniversitar în Comunicarea în sănătate la aceeași instituție (2024).
A debutat în publicistica literară în revista Luceafărul (1996, Concursul „Porni Luceafărul...”) și a debutat editorial cu volumul de versuri De jenă (Editura Eminescu, București, 2000, Concursul „Porni Luceafărul...”).
A fost redactor și apoi secretar de redacție la revista Mozaicul (2001-2011) și redactor-șef la Editura Aius (2007-2011). A realizat emisiuni tv la TVS Craiova (2009). A predat la Facultatea de Litere, Specializarea Jurnalism, Universitatea din Craiova (2010-2022), susținând cursuri precum „Tehnici de redactare media”, „Genurile presei scrise”, „Jurnalism de sănătate”, „Jurnalism cultural”. Director al Departamentului de Relații publice și imagine academică la Universitatea din Craiova (2016-2022).
Din 2022, este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, unde predă disciplina „Cunoaștere și comunicare academică”. Din 2023, este director al Departamentului de informare, promovare și mediatizare al UMF Craiova. Este conducător de doctorat la Școala doctorală „Alexandru Piru" a Universității din Craiova (din 2020).
Membră a Asociației de Relații Publice din România, a European Communication Research and Education Association și al Societății Sociologilor din România. Senior Reviewer la EuroMedia Conference (Brighton, UK, 2017, 2019), membră a Review Committee pentru MediAsia (Kobe, Japonia, 2017), reviewer la 11th European Communication Conference Held in Brno, Czech Republic
Fișa de creație
Volume de autor
De jenă ( Editura Eminescu, București Poezie, 1999); Aventuri verticale – Studiu monografic Tiberiu Iliescu (Editura Aius PrintEd, Craiova Critică și istorie literară, 2006), Florin Mugur și poetica exasperării (Editura Eikon, București Critică și istorie literară, 2018), Elogiu incertitudinii – idei estetice și mediatice (Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Critică literară, 2018), Elogiu receptării – medieri critice și artistice (Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Critică literară, 2018).
Ediții îngrijite
Tiberiu Iliescu – Pagini alese (Editura Aius PrintEd, Craiova, 2006); Felix Aderca – Mărturia unei generații (Editura Aius PrintEd, Craiova, 2006), Livia Davidescu – Lumea veche. Familii din România de altădată (Editura Eikon, București, 2019).
Referințe critice (în periodice și în volume)
Despre creațiile literare ale Xeniei Negrea au scris Ștefan Vlăduțescu, Paul Aretzu, Dan Gulea, Nicolae Coande, Constantina Raveca Buleu, Davian Vlad, Daniela Micu, Silviu Gongonea, Adriana Teodorescu, Laura Moțîrliche ș.a.
•
Dacă e să păstrăm o distincție pe care o preluăm din chiar preambulul volumului de față, Xenia Negrea nu vrea să fie un critic de cărți, ci doar un om de cultură care excelează în diagnosticarea admirațiilor, atitudinilor și patologiilor de tot felul, inclusiv literare, culturale sau jurnalistice. Bunul cititor, care va petrece multe momente frumoase dacă va parcurge participativ această carte, e rugat să accepte că verbul excelează l-am adăugat de la mine, pentru a defini ceva ce se găsește mai greu în critica literară și socio-culturală contemporană de la noi, și anume plăcerea.
Universitarul român de azi este, ca regulă, un mic monstru conceptual, un hiperspecializat obedient, mimetic și încruntat, adică exact ceea ce Xenia Negrea nu vrea și nu poate să fie. Trăitoare într-o Craiovă spontană și nervoasă, pe care o percepe spectaculos de-a lungul volumului, ea cultivă neconvenționalul și sinceritatea, din care scoate esențe intelectuale profunde, nu de puține ori corozive. E multă prospețime în cartea pe care cititorul o ține acum în mână!
O conștiință liberă, decomplexată nu poate genera decât încântare, ca atunci când ea reafirmă ideea potrivit căreia, în spațiul carpato-danubiano-pontic, Machiavelli se filtrează obligatoriu prin Caragiale. E scris adânc..., ar spune, dus pe gânduri, Conu Iancu. (Ștefan Borbély, paratext la Elogiu incertitudinii...).
•
Deși propune un jurnal de lecturi în care se regăsește doar o parte din publicistica sa, Xenia Negrea se livrează, în aceste texte, în întregime, cu toate calitățile sale de cititoare profesionistă: empatia, capacitatea de a selecta volume de prim-rang și de a-și argumenta selecția, o anumită nervozitate (pe care o putem numi și alertă ori dinamism) și, mai presus de toate, încrederea în literatură, bucuria de a citi și de a împărtăși (care, în opinia mea, sunt, în ce-o privește, contagioase) ceea ce a descoperit în actul lecturii, într-un stil direct, accesibil, prietenos.
Iată tot atâtea motive de a parcurge această carte și de a urmări, pe mai departe, scrisul Xeniei Negrea. (Sanda Cordoș, paratext la Elogiu medierii...)
•
Cele două cărţi ale Xeniei Negrea, una dedicată autorului Cărţii regilor, alta esteticii expresioniste (un studiu de aproximativ 50 de pagini), cuprinse în acest unic volum, probează că o modalitate de înţelegere a unui poet al dublului poate fi şi o abordare dedublantă. Astfel, tipul poetului expresionist descris cu minuţie în această cercetare poate fi şi un existenţialist, şi un postmodern, şi, desigur, un modern; este cheia în care poate fi citită ultima frază a acestui studiu secund, care trimite în mod expresiv la poetul Florin Mugur: „Expresionistul caută esenţa, adică adevărul, dar nu a ajuns mai departe decât să transforme întrebarea Cine sunt? într-o aserţiune de o exasperare perfectă: cine sunt –“. (Dan Gulea, despre Florin Mugur..., în Apostrof, 1/2019)
•
Xenia Negrea oferă o carte densă, elaborată într-un timp îndelungat (după propria-i mărturisire), însă de o mare prospețime, cu o impresionantă dinamică a ideilor, apelând la domenii complementare (teoria literaturii, semiotică, stilistică, filosofie, psihologie), făcând parada unei vaste bibliografii. Este vorba de un eseu monografic fabulos, scris într-un limbaj subtil, riguros dar, totodată, flexibil până la metaforizare. Xenia Negrea pare a răspunde condiției pe care însuși Florin Mugur o revendica axiologic: „[...] capacitatea de a neliniști spiritul și de a pune în lucrare gândirea [...]”. (Paul Aretzu, Argeș, octombrie/2019)
Xenia Negrea este meticuloasă, argumentativă şi orientată concentric în definirea obiectului tezei majore a cărţii – aceea că un scriitor poate ieşi dintr-o bulă de tip concentraţionar şi se poate reinventa, ca eu moral (în accepţia dată de Tzvetan Todorov, „Memoria răului, ispita binelui”), chiar dacă rămân sechele poetic speculate: acel tremur, cutremurarea care face ca spiritul să fie mereu în alertă, frica, privirea întoarsă mereu în urmă, schiţa – iar nu întregul – unei posibile fericiri cu rădăcini în altă lume, cu înaintaşi în lungul şir de regi, profeţi şi cerşetori sacri. (Nicoale Coande, în Familia, octombrie 2020).
Colaborări în periodice
Debut publicistic în Luceafărul (1996) și în Ramuri (1998). Colaborator, apoi redactor și secretar general de redacție la revista Mozaicul (2000-2011). Alte colaborări: Viața românească; România literară; Apostrof; Familia; Vatra; Prăvălia culturală; SpectActor; 8 Motive / Ficțiunea.
Premii literare
Premiul pentru eseistică și publicistică „Tiberiu Iliescu”, Craiova, 2006
Premiul III pentru rezultate în cercetare, Gala cercetării științifice, Universitatea din Craiova, 2018