loader
Fără avatar Dinulescu Ioana
Ioana Dinulescu

Autobiografie
  A absolvit Liceul de Filologie-Istorie din Craiova (1969) şi Facultatea de Limba şi literatura română a Universităţii din Craiova (1973). Autor a numeroase volume de versuri care au aşezat-o în prim-planul literaturii din Oltenia, Ioana Dinulescu a avut o carieră profesională în care talentul şi creativitatea s-au împletit armonios, îndrăgită în postura de redactor al Radio Oltenia Craiova sau redactor al revistei Ramuri. Activitatea publicistică i-a fost răsplătită cu numeroase premii pentru poezie. Din creația sa amintim: Legea si visul (Ed. Scrisul Romanesc, 1987), Eu si lumina (Ed. Scrisul Romanesc, 1988), Cortina in fata marii (Ed. Cugetarea, 1995), Steaua lui Ion (Ed. M.J.N., Craiova, 1999), Sufletul, aceasta fictiune (Ed. Cartea Romaneasca, 1999). Este detinatoarea urmatoarelor premii: premiul revistei "Luceaiarul" (1980), premiul revistei "Tribuna" (1981), premiul Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din Romania (1996). membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, membra fondatoare a Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si membra a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru - sectia romana. Despre poezia autoarei au formulat opinii critice: Constanta Buzea ('"Amfiteatru", nr. 10/1982); Laurentiu Ulici - Rece si cald ("Romania literara", nr. 41/1982); Petru Poanta ("Tribuna", nr. 35/1982); Daniel Dimitriu ("Convorbiri literare", nr. 10/1982); Eugen Simion - Lectia de melancolie ("Romania literara", nr. 49/1982); Constantin M. Popa ("Ramuri", 1983); Nicolae Manolescu ("Romania literara", nr. 15/1988); Al. Cistelecan ("Luceafarul", nr. 5/1996); Mircea Barsila - Ioana Dinulescu sau proba dedublarii ("Calende", nr. 3-4/1997); Geo Vasile ("Romania literara", nr. 33/1999); Voicu Bugariu, Bucur Demetrian s.a.

Referințe critice: "Ioana Dinulescu scrie admirabile poezii despre dragoste, despre acest sentiment pe care il obliga sa para consumat, dindu-i siatura trista a ceea ce a fost, nimic mai mult, oferindu-i o amintire care nici nu il mareste, nici nu il micsoreaza!..,).
Iti dai seama pina la urma. ii descoperi Ioanei Dinulescu furia pasionala pe care si-o reprima, si-o minimalizeaza in fiecare poem. Este aici si semnul unei mari puteri, este si multa promisiune, un iad de flacari inflorit salbatic si mereu inabusit, tinut in cumpana cu un rai incetosat si plictisit."
(Constanta Buzea, "Amfiteatru", nr. 10/1982)

"Realitatea prozaica a intimplarilor si obisnuintelor zilnice e trecuta prin filtrul unei aspiratii de sorginte romantica: singuratatea ca sursa a starii de gratie si ca efect al incertitudinilor stringerii sentimentelor in cuvintele textului scris ().
Ce se obtine in urma acestei filtrari e o aureola de inefabil deasupra ambientului domestic ()."
(Laurentiu Ulici, "Romania literara", nr. 41/1982)

"Motivul dupa-amiezii poate reprezenta, peste tot, un indiciu pentru aceste poezii: o dupa-amiaza care are mireasma nucului desfrunzit, gustul migdalelor amare sau culoarea aurie a amiezei. Senzorialitatea este evidenta, ca si limbajul subtil, rafinat. ()
Tonul «pozat», prozaismul acestor versuri sint spre cistigul lor si corecteaza tendinta opusa, spre exaltarea «lirica» din altele. ()
Cine scrie astfel de versuri nu se poate plinge de lipsa harului."
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 15/1988)

"Ioana Dinulescu opteaza pentru o viziune a fertilelor nuantari existentiale, necompatibila cu monocordul tragism incrincenat sau cu puerila efuziune jubilativa in exces. Poezia ei, vitalista cu masura, marturiseste despre linistirea luminoasa a unor febrile si tulburatoare experiente omenesti."
(Gabriel Rusu)

Colaborări în periodice
A colaborat la revistele „România literară”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Viaţa studenţească”, „Teatrul”, „Vatra”, „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al „Scânteii tineretului”, „Viaţa Românească”, „Tribuna” etc. În străinătate a publicat în revistele „Belvedere” (Franţa, 1995) şi „Wiener Festwochen” (Austria, 1993).

Premii literare
A fost distins cu premiile revistelor „Luceafărul” (1974), „Amfiteatru” (1976, 1980) şi „Ramuri” (1984), Premiului U.T.C. (1984), Premiului Filialei Craiova a USR (1991, 1992). În 2004 Preşedinţia României i-a conferit Medalia Meritul Cultural clasa a III-a, categoria F – pentru „Promovare a culturii”. A participat la Simpozionul liderilor de teatre din Europa de Sud-Est (Budapesta, 1993), la Reuniunea ataşaţilor de presă din cadrul Convenţiei Teatrale Europene (Paris, 1999) şi la Seminarul teatrului universitar şi şcolar (Universitatea din Corsica, Bastia, 1999). În 1994 a beneficiat de un stagiu de cercetare la Centrul dramatic naţional din Caen (Franţa).